Începe prima ediție One World Romania la Arad

Începe prima ediție a festivalul de film documentar „One World Romania la Arad” care va propune pe parcursul a trei zile, între 6 și 8 decembrie, la Cinematograful Arta, proiecții de filme, dezbateri cu invitați speciali și evenimente dedicate elevilor de liceu.

În 2019 marcăm 30 de ani de la Revoluția care a încheiat dictatura lui Nicolae Ceaușescu în România, dar și de la căderea Zidului Berlinului sau de la primele alegeri libere din Cehoslovacia și din Polonia. În consecință, aceste trei decenii de democrație în România și în Europa de Est reprezintă tema principală a primei ediții a festivalului One World Romania la Arad.

Deschiderea oficială va avea loc vineri, 6 decembrie, de la ora 19.00, la Cinematograful Arta, și va fi ocazia proiectării a două filme foarte diferite din prisma contextului lor de producție, dar care, puse în paralel, oferă o perspectivă frapantă asupra istoriei postrevoluționare.

Scurtmetrajul „Jurnalul liber” a fost primul buletin de știri realizat după Revoluție de colectivul studioului „Alexandru Sahia” și expune visurile celor hrăniți cu entuziasmul lui decembrie ’89 – visuri în care „oamenii nu vor mai fi nici noi, nici vechi, ci oameni – apărați de lege …”. Validitatea acestor speranțe este chestionată fără ironie sau cinism de către cineasta Mila Turajlic în filmul ei „Cealaltă parte a tuturor lucrurilor”, unul dintre cele mai premiate documentare ale ultimilor ani. Din arhive publice și personale și filmări emoționant de familiare și intime, realizatoarea recreează o întreagă epocă și interoghează soarta impulsurilor politice care i-au traversat familia timp de generații și care acum așteaptă să li se dea un nou suflu.

În urma celor două proiecții, va avea loc un dialog pe tema tranziției anevoioase între comunism și capitalism, cu inevitabilele ei rătăciri și obstacole. Așa cum a fost cazul la edițiile din Zalău și Brașov, discuția va porni de la relatările a două personalități marcante care au o experiență directă a subiectelor dezbătute. Una dintre ele este Mona Muscă, în prezent retrasă din politică după o carieră prolifică în care a fost ministru al Culturii, a fost membru în multiple comisii ale Camerei Deputaților, vicepreședinte al Partidului Național Liberal și inițiatoarea mai multor legi care au jucat un rol fundamental în democratizarea societății românești. O experiență politică bogată și o implicare activă în anii de tranziție îl caracterizează și pe Vasile Popovici: deputat în anii ‘90, fost ambasador al României în Portugalia și în Maroc, el este totodată, scriitor, critic literar și profesor universitar.

Dar ediția One World Romania la Arad care debutează astăzi nu se va rezuma la tematica centrală, ci va explora și alte realități și problematici diverse și relevante pentru lumea contemporană. Astfel, prima parte a zilei de vineri, 6 decembrie, va fi dedicată migrației, printr-o proiecție specială pentru liceeni urmată de o dezbatere cu Gabriela Leu, coordonatoarea de comunicare la Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați.

Celelalte două zile ale festivalului se vor axa pe comemorarea evenimentelor care au dus la răsturnarea regimului lui Nicolae Ceaușescu, prin proiecția unei serii de scurtmetraje despre Revoluție, și a emblematicului „Piața Universității - România”, co-regizat de Stere Gulea, Vivi Drăgan Vasile și Sorin Ilieșiu. Vivi Drăgan Vasile va fi alături de noi sâmbătă, 7 decembrie, la Cinema Arta, pentru a ne dezvălui mai multe despre momentul respectiv. La dialog vor participa și Adriana Babeți și Indrei Rațiu.

Nu va lipsi nici o perspectivă artistică deopotrivă mai intimă și mai detașată asupra noii ordini politice sub forma filmului „După tăcere” (2012) al Vaninei Vignal, care va fi proiectat la Arad sâmbătă, 7 decembrie, de la ora 17.30, la Cinema Arta. Cineasta, care va fi și ea prezentă la Arad, descrie felul în care s-a izbit, la 20 de ani de la căderea comunismului, de mecanismul fricii și al tăcerii încă profund ancorat în societatea romanească.

În ultima seară a primei ediții One World Romania la Arad, la Cinema Arta, va avea loc avanpremiera filmului Ivanei Mladenovic, „Ivana cea groaznică”, premiat la Locarno și la Zagreb. Acesta este o comedie despre cum arată viața unei femei contemporane la 30 de ani și va fi urmat de un dialog cu realizatoarea și cu Ana Szel și Andrei Dinescu, colaboratorii săi apropiați.

Intrarea la toate proiecțiile și evenimentele festivalului este liberă.


Vineri 6 DECEMBRIE

Sala mică de la Cinema Arta

ora 11.00: Oamenii dreptății (proiecție pentru liceeni)

13 juriști, membri ai comunității Lideri pentru Justiție, povestesc despre viața lor personală și profesionalp, despre cazuri marcante pe care le-au întâlnit în carieră, despre presiuni și influențe în justiție, despre rolul reperelor morale, subiectivismului și empatiei în meseria lor.

  • proiecție urmată de o discuție cu un judecător și un avocat tânăr în colaborare cu LiderJust și Konrad Adenauer Schiftung.

ora 14.00: Gardul de la frontieră (proiecție pentru liceeni)
Austria 2018 | regia Nikolaus Geyrhalter | 112 min.

precedat de o discuție cu Gabriela Leu , coordonator de comunicare la Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați

Inspectând zona de graniță dintre Austria și Italia, filmul se interesează de urmările unei politici europene anti-imigranți, anume decizia de a instala un gard pe teritoriul de frontieră, un obstacol absurd și mai degrabă simbolic împotriva străinilor fără acte.

Sala mare de proiecții a Cinema Arta

ora 19.00: Jurnalul liber
România 1990 | Colectiv Sahia | 10 minute

În 1974, Jurnalul săptămânal distribuit în întreaga țară de Sahia încetează să mai fie produs, lăsând un gol în economia simbolică a studioului și conducând, în timp, la o schimbare semnificativă în practica documentară națională. Primul reportaj realizat în decembrie 1989 va fi numit Jurnalul liber, pentru a nota reînnodarea legăturii cu tradiția studioului. La treizeci de ani de la evenimentele documentate în Jurnal, să reflectăm la relația prezentului pe care îl trăim cu prezentul visat de cei hrăniți cu entuziasmul lui Decembrie ’89 – anume, acel prezent în care „oamenii nu vor mai fi nici noi, nici vechi, ci oameni – apărați de lege …”

+

Cealaltă parte a tuturor lucrurilor (Druga strana svega)
Serbia, Franța, Qatar, Germania, Ungaria 2017 | regia Mila Turajlic | 100 min.

Cu 70 de ani în urmă, Comunismul a intrat în Iugoslavia. O dată cu el, o familie de necunoscuți a fost mutată forțat în apartamentul familiei Turajlic, în spatele unei uși care de atunci a rămas închisă. Din arhive publice și personale și filmări emoționant de familiare și intime, realizatoarea recreează o întreagă epocă și interoghează soarta impulsurilor politice care i-au traversat familia timp de generații și care acum așteaptă, fără multă răbdare, la picioarele ei.

  • Dezbatere cu Mona Muscă și Vasile Popovici

Sâmbătă 7 DECEMBRIE

ora 15.30
Program Sahia cu documentare despre Revoluție

„Zece minute cu clasa muncitoare”
România 1994 | regia Florin Iepan | 12 minute

Într-unul dintre filmele fundamentale ale anilor ’90, un tânăr regizor se desparte de „clasa muncitoare” a României socialiste și a documentarului Sahia. Va fi nevoie de mai bine de un deceniu până ce o nouă generație de cineaști va porni cu camera pe umăr spre fabrică (sau către ruina ei) – de data asta, din proprie inițiativă.

+

„De Crăciun ne-am luat rația de libertate”
România 1990 | Cornel Mihalache, Cătălina Fernoagă | 10 minute

Un film esențial al momentului Decembrie 1989, construit pe baza înregistrărilor audio originale ale apelurilor telefonice, din perioada 25-26 decembrie, la numărul de telefon al studioului Sahia. Istoria intră în case pe ecranul televizorului. Trecutul e mort, națiunea așteaptă expunerea cadavrului său la TV. Viitorul are deja un nume: „Alo, sunteți «Frontul»?”

+

„Protecția cui?”
România 1992 | regia Ada Pistiner | 10 minute

După decembrie 1989, Ada Pistiner revine în România din Israel (unde petrecuse ultimii ani ai regimului Ceaușescu) pentru că are de realizat un film pe care îl consideră o obligație de conștiință: după decenii de documentar industrial în România socialistă, poate în sfârșit să vorbească sincer despre condițiile de muncă din fabricile și uzinele țării. Filmul rezultat e unul de graniță, care vorbește simultan despre urmele trecutului și așteptările prezentului.

+
Jurnalul liber
România 1990 | Colectiv Sahia | 10 minute

În 1974, Jurnalul săptămânal distribuit în întreaga țară de Sahia încetează să mai fie produs, lăsând un gol în economia simbolică a studioului și conducând, în timp, la o schimbare semnificativă în practica documentară națională. Primul reportaj realizat în decembrie 1989 va fi numit Jurnalul liber, pentru a nota reînnodarea legăturii cu tradiția studioului. La treizeci de ani de la evenimentele documentate în Jurnal, să reflectăm la relația prezentului pe care îl trăim cu prezentul visat de cei hrăniți cu entuziasmul lui Decembrie ’89 – anume, acel prezent în care „oamenii nu vor mai fi nici noi, nici vechi, ci oameni – apărați de lege …”

+

Desprinderea
România 1990 | regia Șerban Comănescu | 21 minute

Cum se convinge pe sine o națiune că trăiește, într-adevăr, sfârșitul unei epoci? Vizionând dovada morții celui care a reprezentat epoca respectivă, anume caseta cu filmul execuției lui Nicolae Ceaușescu. Asta ne spunea cel de-al doilea dintre așa-numitele „documentare ale Revoluției”, „De Crăciun ne-am luat porția de libertate”, încheiat în cursul anului 1990, după „Jurnalul liber”, dar înaintea filmului de față. „Desprinderea” iese pe ecrane la aniversarea unui an de la Decembrie 1989. Prin urmare, regizorul Șerban Comănescu are la dispoziție o perioadă de reflecție mai îndelungată decât realizatorii primelor două filme.

  • Dialog cu cineastul Florin Iepan

ora 17.30 „După tăcere - ceea ce nu e rostit nu există?” („Après le silence - Ce qui n'est pas dit n'existe pas?”)
Franța, România 2012 | regia Vanina Vignal | 95 min.

Un film despre abuzurile statului, despre frică, despre cum se moștenește tăcerea de la o generație la alta. Un film despre spațiul bântuit de fantomele trecutului, fapt ce face viața, în prezent, aproape imposibilă. Trei generații zidite în tăcere. Moștenirea negării, căci nimic nu a revenit la locul său de drept și nimic nu a fost spus. Uciderea dictatorului nu e destul pentru a ucide dictatura.

  • proiecție urmată de Q&A cu Vanina Vignal

ora 20.00 Piața Universității - România
(România 1991, regie Stere Gulea, Vivi Drăgan Vasile, Sorin Ilieșiu)

  • dezbatere cu Vivi Drăgan Vasile, Gabriela Adameșteanu

Documentarul prezintă mitingul din Piața Universității din iunie 1991, unde au avut loc demonstrații ale studenților împotriva guvernului care amenința să ocupe conducerea țării după înlăturarea de la putere a dictatorului Nicolae Ceaușescu. Sunt prezentate, de asemenea, și represiunile brutale ale guvernului și ale minerilor din Valea Jiului la adresa protestatarilor.

Duminică 8 DECEMBRIE

Sala mică de proiecții

ora 16.00 Adio, iarnă! (Winter adé)
Germania de Est 1989 | regia Helke Misselwitz | 116 minute

„Adio, iarnă!” a fost realizat de Helke Misselwitz în a doua jumătate a anilor ’80, într-o Germanie de Est care trecea printr-o perioadă de liberalizare, dar unde reprezentarea intimității rămăsese o raritate în fața limbajului de lemn și a raportării idealizante la realitate. Cineasta parcurge țara cu trenul intervievând femei, de vârste și categorii sociale diferite, încercând să afle ce le lipsește și ce și-ar dori de la viitor.

Sala mare de proiecții a Cinema Arta

ora 18.30 Srbenka
Croația 2018 | regia Nebojsa Slijepcevic | 70 minute

Moartea violentă a unei tinere fete de etnie sârbă, în contextul conflictelor sârbo-croate de la începutul anilor ’90, devine subiectul unui spectacol de teatru. Mai degrabă decât asupra spectacolului în sine, „Srbenka” se concentrează asupra momentelor de discuții de la repetiții și asupra propriilor experiențe pe care ororile trecutului le trezesc în fiecare dintre actori. Scena goală lasă locul unor segmente în care confesiunile actorilor dovedesc că tensiunile etnice și ura dintre oameni încă persistă, chiar și la nivelul adolescenților care nu se născuseră la momentul conflictelor. A fi de origine sârbă în Croația încă rămâne un lucru rușinos, pe care mulți îl ascund. Prin scenele sale de discuții colective, de terapie în grup, „Srbenka” urmărește un proces de reconciliere cu trecutul personal și cu cel național, lansând un îndemn către toleranță în contextul unei Europe de Est acut divizate și încă scufundate în ranchiuni etnice, transmise mai departe fără justificare, din generație în generație.

ora 20.00 Ivana cea Groaznică
Avanpremieră
România, Serbia 2019 | regia Ivana Mladenovic | 86 minute

Actrița sârbă Ivana lucrează și trăiește în România, dar după o serie de probleme de sănătate decide să își petreacă vara pe malul celălalt al Dunării, în Kladovo, orășelul natal, înconjurată de familie. Primarul îi propune să fie imaginea celui mai important eveniment local – festivalul de muzică Podul Prieteniei – și, deși nu foarte convinsă, Ivana acceptă. Odată cu sosirea excentricilor săi prieteni de la București și pe măsură ce bârfele legate de povestea ei de dragoste cu un băiat mult mai tânăr se împrăștie în oraș, Ivana ajunge în pragul unei căderi nervoase.

  • urmată de q&a cu Ivana Mladenovic, Andrei Dinescu și Ana Szel
Share on Facebook