Filmul de debut al ucrainencei Eva Dzhyshyashvili poate părea, la o privire neatentă, un titlu minor, prin faptul că se concentrează asupra destinelor individuale ale unui cuplu de bătrâni instalați în creierii munților, departe de orice altă așezare umană, unde duc o viață de trudă cinstită, cultivându-și pământul și crescându-și nepoții. Dar în spatele acestei fațade de basm popular atemporal se ascunde o poveste de o arzătoare actualitate. Filmul pune în lumină două problematici esențiale pentru înțelegerea războiului ruso-ucrainean. În primul rând, dacă cea mai recentă deflagrație de violență a acestuia, sub forma invaziei la scară largă a rușilor, a putut lua observatorii occidentali prin surprindere, populația ucraineană nu se amăgea cu iluzia păcii. Protagonistul Dmytro poartă înscris în trup evenimentele de pe Maidan și confruntările sângeroase din estul țării: și-a pierdut piciorul în luptă, motiv pentru care nevasta lui, Hannusia, a preluat povara gospodăriei. În cazul lor, distanța fizică față de societate nu rimează cu naivitatea sau cecitatea voluntară. Politica se infiltrează sub o formă sau alta în toate faldurile acestui colț de rai în care s-au adăpostit, și chiar și dialogurile dintre bunic și nepotul de doar câțiva ani sunt umbrite de spectrul războiului. Într-al doilea rând, munca aprigă a bătrânilor iese din cadrul tabloului rural și devine o demonstrație vibrantă, cu valoare premonitorie, a spiritului de reziliență și a curajului ucrainenilor care uimesc acum o lume întreagă. (Liri Alienor Chapelan)