Cineasta Zoé Chantre compune un jurnal video al celor mai intime reflecții ale sale în ceea ce privește viața, moartea și dorința de a-și întemeia o familie. Într-un stil ludic ce îmbină animația cu o observare atentă și curioasă a detaliilor realității sale cotidiene - de la furnicile din apartament, la conversațiile cu prietenii, plimbările pe plajă și controalele medicale regulate -, cineasta creează un univers vizual ingenios și un spațiu cinematografic plin de căldură pentru a medita asupra unor problemele agravante de sănătate, a diagnosticului de cancer al mamei sale și a propriilor sale aspirații și îndoieli în legătură cu dorința de a deveni mamă. Astfel, într-un ton de o voioșie uimitoare și cu un umor admirabil, cineasta reușește să își pună cele mai profunde întrebări existențiale. Filmul reprezintă un test al forței expresiei cinematografice în fața propriei fragilități și mortalități, precum și o încercare de autovindecare. (Monica Stan)