One World Romania – OWR 15
13 - 22 mai 2022

Cineclub OWR 6: Documentarele lui Mircea Săucan

Programul al șaselea al Cineclubului OWR propune o incursiune într-o porțiune mai puțin cunoscută din activitatea unor cineaști altfel înscriși în panteonul filmului din România. Între 15 septembrie și 14 octombrie 2021, pot fi vizionate gratuit pe site-ul Sahia Vintage câteva din filmele documentare, aflate la granița dintre funcția utilitară și vena experimentală, ale lui Mircea Săucan, dar și ale lui Radu Gabrea, Tudor Eliad sau Sergiu Nicolaescu.

Dacă Cineclubul OWR este dedicat anul acesta producțiilor non-ficționale românești din perioada interbelică și comunistă, programul al șaselea se concentrează asupra câtorva cineaști care au realizat filme documentare, dar care au devenit celebri pentru filmele lor de ficțiune. În spatele acestei alegeri este dorința de a sublinia parțialitatea criticii de film contemporane și chiar a întregii istorii a filmului național, care le menționează doar în treacăt opera documentară, de parcă ar fi periferică celei de ficțiune.

Mircea Săucan e protagonistul episodului de față, opera sa documentară fiind una dintre cele mai consistente și mai admirabile, existând, în unele cazuri, legături profunde cu filmele sale de ficțiune.

Alerta” (1967) e, din multe puncte de vedere, o continuare a preocupărilor din „Țărmul n-are sfârșit” (1962) sau din „Meandre” (1966). Inspirat de modernismul cinematografului european de artă al anilor 1960, filmul e împărțit în patru capitole, având în prim-plan un cuplu format dintr-un băiat și o fată care când par doi îndrăgostiți, când personajele unui film de protecția muncii despre importanța acordării primului ajutor la locul de muncă. Realizat de Săucan în colaborare cu foarte tânărul director de imagine Nicolae Mărgineanu, „Alerta” cuprinde exclusiv cadre elaborate, gândite pentru a conține cel puțin câte un element spectaculos - ochiul este invitat în permanență să observe, să admire, iar mintea să rămână activă pentru a încerca să lege fragmentele lapidare ale narațiunii.

Mecanismele subversive la care apelează realizatorul pentru a depăși sfera uzuală de desfășurare a documentarelor de protecția muncii sunt chiar mai condensate în „Dosare deschise” (1975), datorită duratei foarte scurte a acestuia. Dacă iconografia folosită de Săucan e tipică acestui gen (reconstituiri cu muncitori surprinși în timp ce utilizează în moduri necorespunzătoare echipamentele de lucru sau chiar manuscrise ale dosarelor deschise pentru elucidarea accidentelor), modalitatea de construcție narativă și vizuală sunt specifice sensibilității cineastului și formulează un discurs agitatoric bazat pe stimularea senzorială a spectatorilor.

Cele două documentare propuse ca bonusuri programului aparțin unor cineaști - Radu Gabrea, Tudor Eliad și Sergiu Nicolaescu - ale căror cariere pe terenul non-ficțiunii au fost mai sporadice și mult mai scurte decât a lui Săucan. „Argintul viu” (1969), co-regizat de primii doi, e tot un film de protecția muncii, dar debordând de imaginație și de idei specifice mai curând tradiției cinemaului de ficțiune. Iar „Memoria trandafirului” (1963) face parte dintr-o serie de documentare realizate de Nicolaescu în primii ani de activitate, înainte de a deveni cel mai popular regizor de ficțiune al țării.
Cineclubul One World Romania va cuprinde filme documentare românești de arhivă, grupate în 8 programe dedicate unor autori de cinema relevanți în evoluția genului.

În afara programelor de filme și a biografiilor fiecăruia dintre cineaștii abordați, pe site-ul cineclub.sahiavintage.ro vor fi disponibile materiale din revistele vremii (interviuri, cronici ale filmelor, texte scrise de ei înșiși despre cinema etc.). Mai mult decât atât, în jurul fiecărui program vor fi organizate discuții la care vor participa atât critici de film, cât și istorici, în încercarea de a contextualiza filmele prezentate.

Share on Facebook