De-aici, cunosc fiecare imagine, fiecare întorsătură, fiecare cuvânt - în ciuda propriei persoane, și încep să halucinez printre imagini - imagini imposibile; halucinând un corp care nu este nici una, nici alta, pentru care rezistența este în secret o acțiune de rutină.
Ritualurile antrenamentelor de luptă sunt prezentate alături de recitările unei tinere fete. Deși ele par să aparțină de două lumi diferite, filmul stabilește paralele și conexiuni între aceste situații relative, întrețesând elemente de documentar și de ficțiune pentru a revela o anumită dimensiune comună care privește împăcarea cu propriile corpuri, precum și ritualurile și mâhnirile cu care vin acestea.
„Neliniște în Beirut” radiografiază capitala Libanului în contextul abuzurilor politice asupra cetățenilor, unde generația de după Războiul Civil încearcă să-și spună povestea. Cineastul Zakaria Jaber surprinde, asemenea unui jurnal, atmosfera apăsătoare a tragediilor întâmplate în orașul natal. Beirut este un loc îngenuncheat, transformat într-un spațiu al neliniștii și nesiguranței pentru familia și prietenii regizorului și, implicit, pentru toți locuitorii săi. Această bucată de pământ a cunoscut în istoria recentă revoluție, demonstrații, mișcări activiste, explozii, pandemie, corupție a sistemului politic, iar viziunea regizorului asupra acestui amalgam de nenorociri devine o extensie a generației sale, suspendată în așteptarea unui miracol. Prin dorința de a înțelege relația dintre mediul interior și cel exterior, Jaber oferă o poveste a contrastelor: dintre general și personal, public și privat, bătrân și tânăr, moarte și emigrare, liber și captiv, rezilient și disperat, apelând la o perspectivă detaliată asupra unor evenimente istorice cărora, noi, ca europeni, le cunoaștem poate superficial doar conturul. În final, efortul cineastului este de a ne aduce în punctul conștientizării: cum să nu suferi din cauza anxietății în Beirut când sloganul tinerei generații este „în avion sau în coșciug”? (Carmen Lascoiu)
Imagine Zakaria Jaber, Ahmad Al Trabolsi, Tariq Keblaoui
Cei mai mari scriitori realiști au cultivat incredibila putere revelatorie a anecdotei în aparență banale, dar care conține de fapt înăuntrul ei toate coordonatele unor problematici atât de ample încât basculează invariabil în abstract dacă nu sunt particularizate. De la o anecdotă tragi-comică pornește și filmul lui Luka Beradze: în cadrul campaniei sale electorală din 2012, președintele de atunci al Georgiei, Mikheil Saakashvili, a promis cetățenilor celor mai dezavantajați că le va schimba dantura pe banii partidului în fruntea căruia se afla. Mulți locuitori din zonele rurale nu au vrut să rateze această oportunitate neașteptată. Dar finalul poveștii este pe atât de brutal pe cât este, în fond, de previzibil: partidul prezidențial a pierdut alegerile, iar etapa înlocuirii dinților extrași a devenit încă o relicvă în lunga serie de promisiuni electorale răsuflate care năpăstuiește toate sistemele democratice. Beradze merge într-un sat unde un număr însemnat de bătrâni a marșat la strategiile populiste ale fostului președinte pentru a constata violența inscripției ipocriziei politice în înseși trupurile locuitorilor. Dar în urma observației sale subtile și vibrând de tandrețe a cotidianului acestui spațiu, rămânem măcar cu impresia aparent paradoxală că această umilință le-a redat sătenilor demnitatea și încrederea în nimeni alții decât în ei înșiși și în propria lor comunitate. (Liri Alienor Chapelan)
Imagine Lomero Akhvlediani
Montaj Nodar Nozadze, Joseph “Soso” Bliadze, Luka Beradze
Scenariul Luka Beradze
Producția Nino Chichua, Anna Khazaradze, Eva Blondiau, Elmar Imanov, Sophio Bendiashvili, Bacho Meburishvili
Producție sunet Nino Tevdorashvili
Muzică Alexandre Kordzaia
Asistent cameră Malkhaz Sitchinava
Design de sunet Jascha Viehl
Companie producătoare 1991 Productions
Companie distribuitoare East Silver Caravan / Institute of Documentary Film
AUDIO: Georgiană
SUBTITRARE: Română, Engleză
film adoptat de
07
aprilie,
duminică
Cinema Union
15:30
62'
Proiecție urmată de o discuție cu Mihai Voinea - "Recorder"
„Dumnezeul dintre noi” e în egală măsură un film despre libertate și despre limitele sale. Chestionând raportul propriei familii lărgite cu religia protestantă, cineasta Rebecca Hirneise transformă acest spațiu deschis de obiectivul camerei într-unul al întâlnirii și al dezbaterii. Rezultatul nu poate fi decât contradictoriu: discuțiile se avântă până departe, înspre străfunduri psihologice și motivații ce țin de sfera intimă – sau nu. Bazat pe relația fiecăruia cu Dumnezeu, filmul desenează cercuri concentrice în jurul ideii de credință, de la simplă curiozitate la fanatism obtuz la părerile celuilalt. Un tablou familiar populației practicante din Austria descrie perfect această diversitate de opinii: vedem acolo, de o parte, o poartă larg deschisă către un drum plin de oameni ce se distrează, și care culminează într-un incendiu dezastruos; și, de cealaltă parte, un intrând abia ghicit, care conduce spre împlinirea din ceruri. Între aceste două alternative, cineasta încearcă să-și găsească un drum adecvat propriilor convingeri – și, în același timp, să își provoace membrii familiei la un gest introspectiv, capabil să dezvăluie mai mult din cine sunt aceștia de fapt. (Victor Morozov)
Imagine Tilmann Rödiger
Montaj Florian Kecht
Scenariul Rebecca Hirneise, Philipp Diettrich
Producția Ruth Beckermann
Sunet Cristi Iorga
Distribuție Birgit Arnold, Conny Epple, Volker Epple, Rebecca Hirneise, Anette Kirschner, Reinhold Kirschner, Martha Kirschner, Otto Kirschner, Evmarie Klein, Hartmut Klein, Hanna Moser
Companie distribuitoare Ruth Beckermann Filmproduktion
Distribuitor Austrian Films
AUDIO: Germană
SUBTITRARE: Română, Engleză
07
aprilie,
duminică
Cinema Union
18:00
90'
Proiecție urmată de un Q&A cu regizoarea
Rebecca Hirneise
Rebecca Hirneise
Rebecca Hirneise s-a născut și a crescut în Mühlacker, un orășel din sudul Germaniei, dar a trăit și a lucrat mulți ani în Viena. A absolvit studiile de Media ale Universității de Artă și Design din Karlsruhe și pe cele de Regie și Scenaristică ale Academiei de Film din Viena. Din background-ul ei fac parte, de asemenea, fotografia și cinemaul experimental.
Mai mulți refugiați ucraineni, încercând să fugă din calea războiului, ajung să fie transportați de aceeași mașină. Această dubă devine un refugiu tranzitoriu, o zonă intimă a mărturisirilor și confidențelor. Conversațiile sincere dintre pasageri și șofer despre viață, neliniști, vise și așteptări creează un portret colectiv, iar amestecul dintre apropiere și distanță emoționează. În aceeași măsură, filmul cineastului Maciek Hamela reflectă și o mărturie a imensei mobilizări în rândul popoarelor învecinate, în cazul acesta al polonezilor, fiecare încercând să fie cât mai util pentru cei aflați în nevoie. Vehiculul se transformă într-o mică utopie a solidarității fără granițe, unde principiul care guvernează este „Împreună spre ceva mai bun”. Tot ce trebuie să faci este să te uiți în oglinda retrovizoare. (Carmen Lascoiu)
Imagine Yura Dunay, Wawrzyniec Skoczylas, Marcin Sierakowski, Piotr Grawender
Montaj Piotr Ogiński
Producția Piotr Grawender (Affinity Cine), Maciek Hamela (Pemplum)
DMZ Docs (KOR), Unable to Settle or Leave section TIFF - Toronto International Film Festival (CA), TIFF Docs Odesa International Film Festival (UA), National Competition ▲ The Best Ukrainian Documentary Feature Film Award DokuFest (XK), International Feature Dox Competition Two Riversides Film and Art Festival (PL), World Under Canvas section Iceland Documentary Film Festival – IceDocs (IS), Main Competition ▲ Special Mention International Film Festival Fema La Rochelle (FR), l’Année du Documentaire section Sheffield DocFest (UK), International Competition ▲ Grand Jury Prize Cannes Film Festival (FR), ACID section Millennium Docs Against Gravity (PL), Polish Competition ▲ The Best Polish Film Award ▲ The Arthouse Cinema Association Award
06
aprilie,
sâmbătă
Cinemateca Eforie
20:00
84'
Proiecție urmată de un Q&A cu regizorul
Maciek Hamela
Maciek Hamela
Maciek Hamela este producător și regizor de film și de radio. Născut în Varșovia, Polonia, și-a dat masteratul în Literatură Franceză la Sorbona (Paris IV) și a studiat, de asemenea, Regie de Film la École Internationale de Création Audiovisuelle et de Réalisation (EICAR). Hamela este unul dintre colaboratorii constanți ai BBC Channel. În calitate de regizor și producător de radio, i-a fost acordată Medalia de Argint pentru Premiera Anului 2018 în cadrul Competiției Naționale a Reporterilor de Radio din Polonia.
07
aprilie,
duminică
Cinema Union
20:30
84'
Proiecție urmată de un Q&A cu regizorul
Maciek Hamela
Maciek Hamela
Maciek Hamela este producător și regizor de film și de radio. Născut în Varșovia, Polonia, și-a dat masteratul în Literatură Franceză la Sorbona (Paris IV) și a studiat, de asemenea, Regie de Film la École Internationale de Création Audiovisuelle et de Réalisation (EICAR). Hamela este unul dintre colaboratorii constanți ai BBC Channel. În calitate de regizor și producător de radio, i-a fost acordată Medalia de Argint pentru Premiera Anului 2018 în cadrul Competiției Naționale a Reporterilor de Radio din Polonia.
Titlul filmului Kumjanei Novakova, al doilea pe care îl realizează despre crimele de război din Bosnia și pe care autoarea preferă să-l numească o „cercetare performativă” mai curând decât un documentar, este înșelător. În loc să vorbească despre tăcerea rațiunii, el ne prezintă de fapt exact contrariul, și un contrariu cu atât mai terifiant: rațiunea, metoda, capacitatea de sistematizare puse în slujba anihilării etnice. Chinurile la care au fost supuse persoanele de sex feminin - femei și copile - de credință musulmană din orașul Foča, torturile sexuale constante, înființarea de lagăre unde acestea erau ținute la dispoziția soldaților sârbi și ulterior vânzarea lor ca sclave sexuale partizanilor muntenegreni, depășesc ca amploare și intenționalitate violurile izolate care au fost atât de mult timp considerate o inevitabilă pagubă colaterală a conflictelor armate. Evenimentele, pe care Novakova le ilustrează printr-o intensă prelucrare grafică a diverse imagini de arhivă capturate de amatori în spațiile unde au fost perpetrate aceste orori, au ajuns să alcătuiască un precedent pentru considerarea unor astfel de comportamente aprobate de cele mai înalte autorități militare drept crime de război, dar filmul ne întoarce mai curând înapoi către tragediile umane individuale care refuză să devină pagini de istorie. (Liri Alienor Chapelan)
Născută în Iugoslavia, Kumjana Novakova este cineastă, curator de film și conferențiar, cu un background în Științe Sociale. Este cofondatoarea, directoarea și curatorul-șef al festivalului de film Pravo Ljudski din Sarajevo. În perioada 2018-2021 a condus Departamentul de Film al Muzeului de Artă Contemporană din Skopje. „Disturbed Earth”, filmul pe care l-a regizat împreună cu G.C. Candi, a fost selectat pe lista scurtă a Premiilor Oscar și nominalizat la categoria Cel Mai Bun Documentar de Lung Metraj de către Doc Alliance.
Războiul lansat asupra Ucrainei a readus mai mult ca niciodată în atenția publică universul concentraționar pe care îl reprezintă Rusia contemporană pentru o bună parte a populației sale, cea care refuză să-și vândă libertatea de gândire și de acțiune pentru niște firimituri de la masa conducătorilor sau chiar și numai pentru o existență pașnică. Protagonista filmului Agniiei Galdanova, artista queer supranumită Gena Marvin, face fără îndoială parte din această populație indocilă - este chiar printre cele mai spectaculoase reprezentante ale ei. Din orașul de provincie unde s-a născut, ridicat pe locul unde era cândva un gulag, până în inima Moscovei, tânăra de doar 21 de ani își afișează cu un curaj nebun propriul corp înveșmântat în creații suprarealiste și pus în situații cu tentă apocaliptică, mizând pe unda de șoc pe care fiecare astfel de reprezentație publică o produce în peisajul social, moral și chiar și estetic al Rusiei putiniste. Motorul acțiunilor Genei nu este dorința de a provoca, ci aceea de a i se recunoaște existența, oricât de contrară ar fi ea sensibilității dominante - iar acest lucru merită, în ochii artistei, expunerea la riscul represiunii cele mai crunte. (Liri Alienor Chapelan)
Imagine Ruslan Fedotov
Montaj Vlad Fishez
Producția Agniia Galdanova, Igor Myakotin
Sunet Andrey Dergachev
Distribuitor Dogwoof Ltd, Submarine
AUDIO: Rusă
SUBTITRARE: Română, Engleză
07
aprilie,
duminică
Cinemateca Eforie
17:30
98'
Proiecție urmată de un Q&A cu regizorul
Agniia Galdanova
Agniia Galdanova
Agniia Galdanova s-a născut în Saint Petersburg în 1987. A studiat Jurnalismul și Regia de Film. Pasiunea sa pentru non-ficțiune a fost stârnită în 2016 în urma întâlnirii cu viitorul său mentor, cineasta Marina Razbezhkina, în cadrul DokLeipzig Festival.
14
aprilie,
duminică
Cinema Elvire Popesco - Institutul Francez
18:00
98'
Proiecție urmată de un Q&A cu regizorul
Agniia Galdanova
Agniia Galdanova
Agniia Galdanova s-a născut în Saint Petersburg în 1987. A studiat Jurnalismul și Regia de Film. Pasiunea sa pentru non-ficțiune a fost stârnită în 2016 în urma întâlnirii cu viitorul său mentor, cineasta Marina Razbezhkina, în cadrul DokLeipzig Festival.
Din străfundul Războiului Rece sosește acest „Soundtrack pentru o lovitură de stat” al belgianului Johan Grimonprez, în care jazz-ul, geopolitica și luptele de emancipare împotriva colonialismului se împletesc într-o partitură amețitoare. Meritul documentarului e că nu conferă întâietate artificială niciuneia dintre teme; dimpotrivă – arată cum, în acea epocă a transformărilor sociale profunde, ele ajungeau să împartă prim-planul conform unui plan insidios. Așa se face că mari artiști precum Louis Armstrong, Nina Simone sau Dizzy Gillespie puteau deveni pioni în promovarea pe glob a puterii de la Washington, transformându-și inevitabil muzica într-un instrument de propagandă culturală. Între CIA și Nikita Hrușciov, filmul se apleacă asupra cazului Patrice Lumumba: acest tânăr carismatic accede rapid la vârful statului congolez proaspăt independent, doar pentru a începe – încă și mai fulgerător – să incomodeze marile puteri mondiale. Ideile sale revoluționare despre mișcarea pan-africană, precum și opoziția înverșunată față de politicile imperialiste conduc către o încheiere abruptă a utopiei politice. Grație acestei coloane sonore fabuloase, Grimonprez luminează o schemă în care totul se leagă cu totul – în aceeași măsură în care dezgroapă cu justețe partea de responsabilitate a fiecăruia în tabloul istoric postbelic. (Victor Morozov)
Montaj Rik Chaubet
Scenariul Johan Grimonprez
Producția Daan Milius, Rémi Grellety, Katja Draaijer, Frank Hoeve
Design de sunet Ranko Pauković
Color grading Blaise Jadoul
Companie producătoare Warboys Films
Companie distribuitoare Mediawan Rights, Submarine