Abandonată în copilărie, tânăra Katya, sudor de meserie, pornește într-o călătorie personală pentru a-și reuni familia – pentru a o suda la loc, la fel cum sudează metalul. În ciuda durerii și dezamăgirilor cu care se confruntă, Katya încearcă să-și protejeze sora iubită și speră la un viitor mai bun pentru amândouă.
Imagine Pavel Romanenya
Montaj Kasia Boniecka, Stanislav Kalilaska
Sunet Lex Krutz, Jan Schermer
Muzică Rui Reis Maia
Producători Valérie Montmartin, Raphaël Pelissou, Anastasiya Miroshnichenko, Iris Lammertsma, Babet Touw, Anton Iffland Stettner, Eva Kuperman
Producție Little Big Story, Snami Films, Witfilm, Stenola Productions
AUDIO: rusă
SUBTITRARE: română, engleză
26
aprilie,
duminică
Apollo111 Cinema
15:00
96'
Urmat de o discuție
29
aprilie,
miercuri
Cinema Elvire Popesco
18:00
96'
30
aprilie
- 31
mai
ONLINE
96'
Accesul online la acest film este limitat la 50 de vizionări
premii și festivaluri
Grand Jury Award – International Competition – Sheffield International Documentary Festival 2025 Award for Best Film – Documentary Competition – Trieste Film Festival 2026 International Documentary Film Festival Amsterdam (IDFA) 2025 DOK Leipzig 2025 One World Prague 2026
Un autoportret nuanțat al Sorayei, o artistă afgană neînfricată în vârstă de 16 ani, care timp de cinci ani încearcă să plece din Iran și să ajungă în Europa. Înregistrând totul cu telefonul, Soraya își transformă fricile, îngrijorările și bucuria în lucrări de artă extraordinare, populate de personaje recurente – o vulpe fidelă, o lună roz ocrotitoare și un clovn care râde mereu.
Mehrdad Oskouei (n. 1969, Teheran) este un regizor independent de film documentar, producător și fotograf, recunoscut pentru munca sa profund umanistă despre grupuri marginale, tineri și femei din Iran – cu o tetralogie de filme despre tineri încarcerați. I se acordă Premiul Prince Claus în 2010 și True Vision Award la True/False Film Fest în 2016. Membru fondator al Institutului de Antropologie și Cultură din Iran, Oskouei formează viitorii documentariști iranieni.
26
aprilie,
duminică
Apollo111 Cinema
17:30
77'
Urmat de o discuție despre drepturile refugiaților, cu Gabriela Leu (UNHCR)
premii și festivaluri
Award for Best Film – International Competition – International Documentary Film Festival Amsterdam (IDFA) 2025 CPH:DOX 2026 Glasgow Film Festival 2026 One World Prague 2026
În 1991, la marginea Tenjei (Croația), Josip Reihl Kir – șeful poliției din Osijek, un negociator și opozant al războiului – este asasinat. Filmul spune povestea ultimelor sale luni de viață, în pragul sângerosului război sârbo-croat, prin declarații ale martorilor și materiale de arhivă. Și astăzi, multe aspecte ale asasinatului rămân neclare, iar cei care l-au comandat sunt încă necunoscuți.
* Film nerecomandat celor cu vârsta sub 15 ani.
Scenariu Drago Hedl, Hrvoje Zovko, Ivan Ramljak
Imagine Srđan Kovačević
Montaj Damir Čučić
Sunet Tihomir Vrbanec
Producător Nenad Puhovski
Producție Factum
AUDIO: croată
SUBTITRARE: română, engleză
26
aprilie,
duminică
Cinema Elvire Popesco
15:00
100'
30
aprilie
- 31
mai
ONLINE
100'
premii și festivaluri
Best Film – International Competition – DOK Leipzig 2025 Liburnia Film Festival 2025 Pula Film Festival 2025 FilmFestival Cottbus 2025 ZagrebDox 2025
În timpul celei de-a doua Intifada în Palestina ocupată, frica, asediul și moartea definesc realitatea orașului Hebron. Momente din trecut revin prin memoria copilăriei, care se intersectează cu cea colectivă. În această continuitate și repetare a lucrurilor, ce ne amintim? Și ce uităm?
* Film nerecomandat celor cu vârsta sub 15 ani.
Imagine Vannig Willmann
Montaj Mahmoud Ahmed
Sunet Margot Bultel
Muzică Wajdi Rihai
Producători Anne Luthaud, Marcello Cavagna
Producție GREC
AUDIO: arabă
SUBTITRARE: română, engleză
26
aprilie,
duminică
Cinema Elvire Popesco
17:30
21'
Urmat de Q&A cu regizoarea Mahshid Mahboubifar și o intervenție Fundraisers for Falastin
Mahshid Mahboubifar
Mahshid Mahboubifar
Mahshid Mahboubifar este o artistă și regizoare din sudul Iranului. Aceasta de- și re-construiește fragmente din materiale de arhivă prin manipularea, reasamblarea și cercetarea imaginilor statice și în mișcare. Colajele sale tratează zonele de contact dintre imagine, corporalitate și spațiu. Mahshid a studiat Expanded Cinema la Academia de Arte Plastice din Leipzig; locuiește și lucrează în Berlin.
29
aprilie,
miercuri
Cinemateca Eforie
20:00
21'
premii și festivaluri
Grand Prize – National Competition – Clermont-Ferrand International Short Film Festival 2025 Short Documentary Competition – International Documentary Film Festival Amsterdam (IDFA) 2025 Festival Premiers Plans d'Angers 2026 Movies that Matter Film Festival 2026
Compus din înregistrări de arhivă de la protestele din Berlin (2024) împotriva genocidului din Gaza, acest film-eseu vizează, pe de o parte, camerele poliției, care supraveghează constant și arhivează corpurile protestatarilor, și, pe de alta, corpul protestatarilor, expus violenței asupra căreia statul are monopol. Filmul asamblează un spațiu public care trasează originile istorice ale poliției, militarizarea și orientarea sa rasială.
Imagine Mahshid Mahboubifar
Montaj Mahshid Mahboubifar
Muzică Majd Jammoul
AUDIO: engleză
SUBTITRARE: română
26
aprilie,
duminică
Cinema Elvire Popesco
17:30
16'
Urmat de Q&A cu regizoarea Mahshid Mahboubifar și o intervenție Fundraisers for Falastin
Mahshid Mahboubifar
Mahshid Mahboubifar
Mahshid Mahboubifar este o artistă și regizoare din sudul Iranului. Aceasta de- și re-construiește fragmente din materiale de arhivă prin manipularea, reasamblarea și cercetarea imaginilor statice și în mișcare. Colajele sale tratează zonele de contact dintre imagine, corporalitate și spațiu. Mahshid a studiat Expanded Cinema la Academia de Arte Plastice din Leipzig; locuiește și lucrează în Berlin.
29
aprilie,
miercuri
Cinemateca Eforie
20:00
16'
30
aprilie
- 31
mai
ONLINE
16'
premii și festivaluri
International Film Festival Rotterdam 2026 Palinale Film Festival Berlin 2026
În timpul realizării unui documentar despre conflictul dintre Palestina și Israel, un cineast iranian este brusc prins în război în propria țară. Forțat să fugă din Teheran cu familia, acesta se adăpostește temporar într-o casă din suburbii. Pe parcursul a douăsprezece zile tensionate, filmul se transformă dintr-un eseu analitic într-un jurnal autoreflexiv, în care arhiva, memoria și prezentul se întrepătrund.
* Film nerecomandat celor cu vârsta sub 12 ani; conține scene grafice de război.
Scenariu Nima Nassaj
Imagine Nima Nassaj
Montaj Nima Nassaj
Sunet Mahoor Mirshakkak
Producători Faezeh Davoodi, Asghar Torabi, Nima Nassaj
Co-producție 4th Projects
AUDIO: farsi
SUBTITRARE: română, engleză
26
aprilie,
duminică
Cinema Elvire Popesco
17:30
29'
Urmat de Q&A cu regizoarea Mahshid Mahboubifar și o intervenție Fundraisers for Falastin
Mahshid Mahboubifar
Mahshid Mahboubifar
Mahshid Mahboubifar este o artistă și regizoare din sudul Iranului. Aceasta de- și re-construiește fragmente din materiale de arhivă prin manipularea, reasamblarea și cercetarea imaginilor statice și în mișcare. Colajele sale tratează zonele de contact dintre imagine, corporalitate și spațiu. Mahshid a studiat Expanded Cinema la Academia de Arte Plastice din Leipzig; locuiește și lucrează în Berlin.
29
aprilie,
miercuri
Cinemateca Eforie
20:00
29'
30
aprilie
- 31
mai
ONLINE
29'
premii și festivaluri
Berlinale Forum Expanded – Berlin International Film Festival 2026
Jazzul și decolonizarea se împletesc într-un rollercoaster istoric care rescrie un episod din timpul Războiului Rece, în urma căruia muzicienii Abbey Lincoln și Max Roach au asaltat Consiliul de Securitate al ONU, în protest față de asasinarea liderului congolez Patrice Lumumba. În 1961, la șase luni după ce șaisprezece țări africane au aderat la ONU, votul majorității s-a mutat de la puterile coloniale către Sudul global. În timp ce Hrușciov lovește cu pantoful în masă, indignat de complicitatea ONU în cazul Lumumba, SUA îl trimit pe Louis Armstrong în Congo, pentru a distrage atenția de la lovitura de stat sprijinită de CIA.
Johan Grimonprez este un cineast, artist multimedia și curator, ale cărui proiecte glisează între teorie și practică, artă și cinema, și dincolo de dualismele documentar și ficțiune, sine și celălalt, minte și creier, pentru a crea noi căi de a percepe realitățile. Filmul său „dial H-I-S-T-O-R-Y” (1997, în colaborare cu Don DeLillo) a avut premiera la documenta X și a fost inclus de The Guardian în lista „celor mai revoluționare 30 de lucrări din istoria artei video”. „Soundtrack pentru o lovitură de stat”, cel mai recent lungmetraj, este nominalizat la Oscar pentru cel mai bun documentar, cu premiera la Sundance 2024, unde câștigă Cinematic Innovation Award – și apoi Persistence of Vision Award la San Francisco și Premiul publicului la Salonic.
premii și festivaluri
Nominated for Best Documentary Feature – Academy Awards 2025 Nominated for European Documentary, European Film – European Film Awards 2024 Special Jury Award for Cinematic Innovation – World Cinema Documentary Competition – Sundance Film Festival 2024 San Sebastián International Film Festival 2024 Busan International Film Festival 2024 BFI London Film Festival 2024 Göteborg Film Festival 2025 Buenos Aires International Festival of Independent Cinema (BAFICI) 2024 IndieLisboa International Independent Film Festival 2024 International Documentary Film Festival Amsterdam (IDFA) 2024
Victor (el/elx) și Alexandra (ea/elx), frați, se întorc în România pentru o nuntă. Victor documentează istoria familiei lor în țesutul covoarelor și descoperă că până și tapiseria poate deveni o dezbatere despre gen, tradiție și rezistență. Cei doi par să aibă aceleași valori, dar cu abordări diferite. Numai în fața ostilității celorlalți săteni ajung să chestioneze importanța queer de a rămâne uniți.
Scenariu Valeriu Andrișcă
Voci Valeriu Andrișcă, Bernice Cherrett
Imagine Valeriu Andrișcă
Montaj Valeriu Andrișcă
Sunet Valeriu Andrișcă, Antonio Giannantonio
Muzică Valeriu Andrișcă, Louis Paz Duque
Animație Valeriu Andrișcă
Producător Valeriu Andrișcă
Sprijin financiar Cristina Talpă
AUDIO: engleză
SUBTITRARE: română
26
aprilie,
duminică
Cinema Muzeul Țăranului
14:00
38'
Urmat de un dialog extins despre drepturile comunității LGBTQIA+, cu Ian Teodorescu (activist trans, Asociația ACCEPT) și regizorul Valeriu Andrișcă
Valeriu Andrișcă
Valeriu Andrișcă
Valeriu Andrișcă (născut în România, 1992) este regizor și artist vizual stabilit în Bruxelles. Elx este într-o continuă căutare de posibilități pentru a exprima narațiuni vizuale post moderne. Valeriu abordează teme legate de queerness, alienare, migrație și rezistență. Recent a expus la The Green Corridor, la Pride Museum și în cadrul Brussels Art Week.
Benoît și-a construit paradisul ferit de ochii lumii, emancipat în felul său, hotărât să înfrunte constrângerile unui spațiu care, în imaginarul colectiv, intră în conflict cu identitatea sa – la țară. Într-o zi, Benoît și alte persoane queer din zonă decid să organizeze primul Pride din Périgord (Franța), pentru a-și revendica spațiul, a celebra, a se vindeca și a face loc schimbării.
Urmat de un dialog extins despre drepturile comunității LGBTQIA+, cu Ian Teodorescu (activist trans, Asociația ACCEPT) și regizorul Valeriu Andrișcă
Valeriu Andrișcă
Valeriu Andrișcă
Valeriu Andrișcă (născut în România, 1992) este regizor și artist vizual stabilit în Bruxelles. Elx este într-o continuă căutare de posibilități pentru a exprima narațiuni vizuale post moderne. Valeriu abordează teme legate de queerness, alienare, migrație și rezistență. Recent a expus la The Green Corridor, la Pride Museum și în cadrul Brussels Art Week.
30
aprilie
- 31
mai
ONLINE
84'
premii și festivaluri
Buenos Aires International Festival of Independent Cinema (BAFICI) 2025 Cinéma du Réel 2025
Alin, Beni si Dana, trei copii romi dintr-un orășel maramureșean, participă la una dintre primele inițiative de desegregare școlară din România. Pe parcursul a patru ani, „Școala noastră” urmărește cu empatie și luciditate procesul, de altfel eșuat, dezvăluind prejudecăți instituționalizate, cercul vicios al sărăciei și dificultățile educaționale, într-o poveste cu umor despre tradiție și progres, șansă și rasă.
Imagine Ovidiu Mărginean
Montaj Erin Casper, Jonathan Oppenheim, Carol Dysinger
Sunet John M. Davis
Muzică Sasha Gordon, Eugene Hütz (Gogol Bordello)
Producătoare Mona Nicoară
Co-producătoare Miruna Coca-Cozma
Producție Sat Mic Film
Co-producție Pipas Films
AUDIO: română
SUBTITRARE: engleză
26
aprilie,
duminică
Cinema Muzeul Țăranului
17:00
94'
Urmat de un dialog extins despre dreptul și accesul la educație, cu Andreea Archip (editoare Școala9), Veronica Lazăr (cercetătoare), Cristina Grigore (doctorandă), Laura Stifter (profesoară) și Robert Ștefana (licean)
premii și festivaluri
Tribeca Film Festival 2011 Trieste Film Festival 2012 Thessaloniki International Documentary Festival 2011 CPH:DOX 2011 DOK Leipzig 2011 Visions du Réel 2011 DokuFest International Documentary and Short Film Festival 2011 One World Prague 2011 Transilvania International Film Festival 2011 Astra Film Festival 2011
În octombrie 2009, Javier Chocobar, membru al comunității indigene Chuschagasta din Tucumán, Argentina, a încercat să-și apere oamenii de o evacuare forțată. A fost împușcat mortal, iar alți doi au fost răniți. În primul său documentar de lungmetraj, Lucrecia Martel împletește procesul pentru crimă, viața lui Chocobar și a comunității sale, și moștenirea colonialistă a Americii Latine – într-o țesătură hipnotică, tribut celor pe care istoria a încercat sistematic să-i șteargă.
* Film nerecomandat celor cu vârsta sub 12 ani.
Scenariu Lucrecia Martel, María Alché
Imagine Ernesto de Carvalho
Montaj Jeronimo Pérez Rioja, Miguel Schverdfinger
Sunet Guido Berenblum, Manuel de Andrés, Javier Umpierrez, Emmanuel Croset
Muzică Alfonso Olguín
Producători Benjamin Domenech, Santiago Galelli, Matías Roveda, Joslyn Barnes, Julio Chavezmontes, Javier Leoz
Producție Rei Pictures, Louverture Films, Piano
Co-producție Pio & Co, Lemming Film, Snowglobe
AUDIO: spaniolă
SUBTITRARE: română, engleză
26
aprilie,
duminică
Cinema Muzeul Țăranului
20:30
122'
premii și festivaluri
Out of Competition – Venice Film Festival 2025 Best Film Award – International Competition – BFI London Film Festival 2025 Toronto International Film Festival 2025 International Film Festival Rotterdam 2026 San Sebastián International Film Festival 2025 New York Film Festival 2025 Göteborg Film Festival 2026 Vancouver International Film Festival 2025 Chicago International Film Festival 2025 Doclisboa International Film Festival 2025
Case prefabricate / Domy z panelů, r. Jiří Menzel Cehoslovacia, 1959, 7’
Aflați despre mine..., r. Adrian Sârbu România, 1982, 17’
Nod / Čvor, r. Krsto Papić Iugoslavia, 1969, 12’
Torso arhaic / Archaikus torzó, r. Péter Dobai Ungaria, 1971, 32’
Programul SAHIA VINTAGE, construit în jurul arhivei studioului Alexandru Sahia și inițiat cu mai bine de un deceniu în urmă, devine SAHIA VINTAGE Connect – o extensie a primului, care propune o perspectivă pan-regională asupra filmului documentar produs în fostul Bloc Estic. Într-un prezent descris tot mai acut de rememorarea selectivă a istoriei, explorăm imaginarul transnațional coagulat la intersecția arhivelor naționale pentru a inspira forme de travaliu memorial la nivel individual și societal.
Am început acest demers cu programul Umbrele istoriei, proiectat în spații neconvenționale din România și din țările partenere ale programului KineDok (Republica Cehă, Croația, Slovacia, Ungaria). Continuăm cu acest program structurat ca un traseu-dialog între casă și corp: casa, ca spațiu fizic și psihologic mai mult sau mai puțin securizant, și corpul-casă, un teritoriu disputat în contexte politice constrângătoare.
Începem cu un elogiu cinematic timpuriu adus de studentul Jiří Menzel noului model de locuire introdus în Cehoslovacia socialistă de blocul din panouri prefabricate, care va rescrie în timp peisajul architectural est-central european. Două decenii mai târziu, urmărim viața cotidiană a unui asemenea bloc în versiunea sa de „cămin de nefamiliști” de la periferia Bucureștiului. Arhitectura modernă a unei gări, nod feroviar și refugiu pentru deznădăjduiții Iugoslaviei, devine pretext de negociere a vizibilului documentar acceptabil în epocă: ce imagini va alege documentaristul confruntat simultan cu eleganța unui corp architectural modern și cu sărăcia unor corpuri umane în derivă? În finalul programului, un culturist amator încearcă să se sustragă tăvălugului modelator al timpului său; corpul lui, șantier în lucru și ideal etic și estetic, ipostaziază aspirația inocentă spre libertate și autonomie, dar și singurătatea care pâlpâie în marginea gulaș-comunismului kadarist.
Discuția post-proiecție abordează viața trecută și actuală – în arhivele prezentului – a documentarului produs în regiune in perioada socialismului de stat, precum și temele deschise de filmele incluse în program: socialism trăit și locuire, corp și casă ca teritorii identitare.
Programul SAHIA VINTAGE Connect este curatoriat de Adina Brădeanu.
Urmat de un dialog extins cu Adina Brădeanu (curatoarea programului), Cristian Iftode (filosof și profesor universitar) și Toader Popescu (arhitect și lector universitar)
Ține cont de-o pătlăgică. Imaginează-ți că o spinteci, imaginează-ți lumile din interior. Ține cont de-o rețetă de pătlăgele murate într-o lume de roșii cultivate cu lumină LED. Urmărește roșiile din serele Olandei până în Moldova, de unde vin regizoarea și lucrători care își părăsesc grădinile și pleacă să lucreze în sere. Imaginează-ți ca ghid de călătorie un caiet de rețete de familie, și feluri nenumărate de a mura pătlăgele.
Imagine Andrei Moraru, Thomas Grootoonk, Marina Sulima, Lucian Spătaru, Olivia D’Cruz
Montaj Albert Elings
Sunet Fokke van Saane, Viorel Gasnas, Albert Elings, Alex Booy
Emerging Voices, programul OWR de susținere a noilor voci din filmul documentar, prezintă la a doua ediție cinci cineaști și filmele lor. Filmele vor fi urmate de un dialog extins cu regizoarele și regizorul din selecție.
Daria Ciocan („Aprilie”) (născută în 2005, Iași, România) este studentă la secția Regie de Film și TV din cadrul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București. Proiectele sale explorează în general teme precum adolescența, traumele generaționale și legăturile intime și fragile dintre femei, cu un accent pe solidaritate și regăsirea identității. În plus, este pasionată de estetica slow cinema și de documentare. A realizat trei scurtmetraje în facultate – „Timp pentru noi”, „Ania” și „Aprilie”. Ultimul scurtmetraj de ficțiune realizat, „Ania”, a fost selectat în cadrul Festivalului de Film CineMAiubit, ediția 2025, secțiunea Future Perspectives.
Flavia Matei („Aici a fost un parc”) este creatoare de animație și artist VFX (compositing) din București. Are o pasiune pentru realism magic, documentar și mai nou se orientează spre mixed media.
Stela Pascal („Stela”) este o femeie transgen din Chișinău, Moldova, și o cineastă cu cinci filme de lungmetraj și câteva scurtmetraje realizate cu o echipă de o persoană: ea însăși. Face filme de autor, filme documentare și se focusează pe artă și probleme sociale. Fiecare film este o poezie vizuală. Stela Pascal nu este o luptătoare a drepturilor omului benevol, ci forțată de împrejurări. „Nu am vrut niciodată să lupt pentru propriile drepturi. Ele sunt scrise în constituție. Și dacă un stat sau o societate decide că cineva e cineva, iar altcineva e nimeni, atunci acel stat are un fundament putred. Orice om are drepturi egale de la naștere. Faptul că luptăm pentru ele este o anomalie.”
Ioana Țurcan („my meat cuts your meat and there's no time to eat (work in progress)”) experimentează cu diferite procese artistice și comunitare, organizând expoziții și inițiative locale pe teme legate de mediu, pierderi incerte, doliu, furie și îngrijire. Când nu face film, grijește o livadă.
Leo Zbancă este regizor, scenarist și producător de film din Republica Moldova, cu peste 18 ani de experiență în industria cinematografică, lucrând în film de ficțiune, documentar și conținut promoțional. A lucrat în producție audiovizuală în mai multe țări din Europa și Africa. În paralel cu activitatea cinematografică, are peste 10 ani de experiență ca trainer și facilitator, coordonând ateliere și programe de învățare în storytelling, educație media, advocacy, campaigning și instrumente audiovizuale pentru ONG-uri. În 2025, Leo a produs serialul documentar „Oameni printre Oameni” pentru postul TV din Moldova TV8. În prezent activează în sectorul ONG la GENDERDOC-M, cea mai mare organizație LGBTQ+ din Moldova, unde se concentrează pe fundraising, reprezentare internațională și comunicare strategică. De asemenea, conduce un grup de inițiativă al cărui obiectiv principal este combaterea propagandei și dezinformării prin conținut de entertainment.
AUDIO: română, engleză
SUBTITRARE: engleză, română
26
aprilie,
duminică
Cinemateca Eforie
20:00
55'
Program OWR de susținere a noilor voci din filmul documentar, urmat de un dialog extins regizoarele și regizorul din selecție
Daria Ciocan (născută în 2005, Iași, România) este studentă la secția Regie de Film și TV din cadrul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București. Proiectele sale explorează în general teme precum adolescența, traumele generaționale și legăturile intime și fragile dintre femei, cu un accent pe solidaritate și regăsirea identității. În plus, este pasionată de estetica slow cinema și de documentare. A realizat trei scurtmetraje în facultate – „Timp pentru noi”, „Ania” și „Aprilie”. Ultimul scurtmetraj de ficțiune realizat, „Ania”, a fost selectat în cadrul Festivalului de Film CineMAiubit, ediția 2025, secțiunea Future Perspectives.
Flavia Matei
Flavia Matei este creatoare de animație și artist VFX (compositing) din București. Are o pasiune pentru realism magic, documentar și mai nou se orientează spre mixed media.
Stela Pascal
Stela Pascal este o femeie transgen din Chișinău, Moldova, și o cineastă cu cinci filme de lungmetraj și câteva scurtmetraje realizate cu o echipă de o persoană: ea însăși. Face filme de autor, filme documentare și se focusează pe artă și probleme sociale. Fiecare film este o poezie vizuală. Stela Pascal nu este o luptătoare a drepturilor omului benevol, ci forțată de împrejurări. „Nu am vrut niciodată să lupt pentru propriile drepturi. Ele sunt scrise în constituție. Și dacă un stat sau o societate decide că cineva e cineva, iar altcineva e nimeni, atunci acel stat are un fundament putred. Orice om are drepturi egale de la naștere. Faptul că luptăm pentru ele este o anomalie.”
Ioana Țurcan
Regizoare
Ioana Țurcan experimentează cu diferite procese artistice și comunitare, organizând expoziții și inițiative locale pe teme legate de mediu, pierderi incerte, doliu, furie și îngrijire. Când nu face film, grijește o livadă.
Leo Zbancă
Leo Zbancă este regizor, scenarist și producător de film din Republica Moldova, cu peste 18 ani de experiență în industria cinematografică, lucrând în film de ficțiune, documentar și conținut promoțional. A lucrat în producție audiovizuală în mai multe țări din Europa și Africa. În paralel cu activitatea cinematografică, are peste 10 ani de experiență ca trainer și facilitator, coordonând ateliere și programe de învățare în storytelling, educație media, advocacy, campaigning și instrumente audiovizuale pentru ONG-uri. În 2025, Leo a produs serialul documentar „Oameni printre Oameni” pentru postul TV din Moldova TV8. În prezent activează în sectorul ONG la GENDERDOC-M, cea mai mare organizație LGBTQ+ din Moldova, unde se concentrează pe fundraising, reprezentare internațională și comunicare strategică. De asemenea, conduce un grup de inițiativă al cărui obiectiv principal este combaterea propagandei și dezinformării prin conținut de entertainment.