Alegerea propriului drum implică un demers complex.

De la influențele ideologice la cele economice, politice sau culturale, există o diversitate de factori care definesc limitele libertății noastre (de alegere). Acest lucru subliniază natura nuanțată a noțiunii de libertate, ea existând pe un spectru și mai puțin ca un concept binar.

Înțelegerea interacțiunii dintre factorii diverși ai mediului nostru social devine un lucru esențial pentru a putea descifra modul în care ne sunt condiționate alegerile.

Pentru a înțelege această condiționare este necesar să ne uităm la normele și tabuurile sociale care limitează „libertățile de exprimare”, mergând până la negarea dreptului la existență al „celuilalt”. Fie că e în ORLANDO. BIOGRAFIA MEA POLITICĂ, al lui Paul B. Preciado (un film care privește ludic și conceptual la pluralitatea identităților de gen și la victoria acesteia în fața barierelor sistemice), sau în POVARA, al lui Elvis Ngaibino Sabin, (o privire intransigentă asupra ideologiei contradictorii a sprijinului comunitar, atunci când e condiționat de dogma religioasă).

O formă de condiționare este exercitată și de structuri economice, care ne reconfigurează în așa fel încât profitul să fie maximizat, în detrimentul omului și al naturii. CE E DE FĂCUT, de Goran Dević, spune povestea sindicalistului Željko Starčević, care a luptat timp de un deceniu împotriva falimentului aprobat de stat al fabricii croate de trenuri Gredelj, fabrică cu o istorie de 120 de ani.

Acest canibalism galopant al capitalismului este explorat mai departe în REJEITO, de Pedro de Filippis, o confruntare între David și Goliat în care comunitățile rurale din Brazilia luptă împotriva neglijenței și exploatării miniere a companiei Vale, ale cărei activități amenință să repete unul dintre cele mai mari dezastre ecologice din țară.

Interogarea structurilor dominante ale puterii, legii și justiției este explorată atât în TEATRUL VIOLENȚEI, cât și în INCIDENT. În primul dintre filme, Emil Langballe și Lukasz Konopa chestionează complexitatea unei definiții a justiției în limitele pe care le are sistemul judiciar, pornind de la procesul lui Dominic Ongwen, un fost copil soldat ugandez judecat pentru crime împotriva umanității. În cel de-al doilea, pe parcursul a treizeci de minute, Bill Morrison sincronizează multiplele înregistrări (ale camerelor de supraveghere, de bord și de corp ale poliției) care au fost martore la uciderea a lui Harith Augustus de către poliția din Chicago. Reconstituirea criminalistică pe care o face INCIDENT acestui eveniment arată modul în care imaginile pot fi instrumentalizate în construcția sau deconstrucția unei narațiuni.

Mutând discursul în spațiul cibernetic, NOTE DIN EREMOCEN și AȘTEPT ND ROBOȚII utilizează structura agorei digitale ca un mijloc de investigare a civilizației umane. Dacă Natan Castay folosește rețeaua globală Amazon pentru a scoate la suprafață un portret emoționant al conexiunii umane din sânul comunității click-workers, Viera Čákanyová proiectează terenul de reproducere a inteligenței artificiale într-un viitor distopic, unde A.I. și conștiințele postumane meditează asupra istoriei, civilizației și (d)evoluția lor.

(Anca Păunescu, Andrei Tănăsescu)