Monica

„Filmul documentar în sine este sustenabil pentru că realizarea lui necesită o echipă foarte mică și respectă astfel principiile de sustenabilitate, iar consumul este mult mai mic decât la ficțiune. Una este să-ți alegi echipe locale, să aduci oameni din zona în care se filmează, și alta este să-i aduci din altă parte și să poluezi mediul cu benzină și transport. Să consumi mai puțin înseamnă de fapt și să răspunzi la întrebarea cum refolosești ce ai?

Când lucrezi în documentar ești în continuă adaptare la condițiile și limitele pe care le ai. Faptul că ai un buget limitat, păstrează mai sustenabile și eco friendly producțiile. Dacă bugetul ar fi nelimitat, ar fi regizori care ar tăia pădurile peste munți întregi. Din bune intenții ajungi să mergi împotriva mesajului pe care îl ai.’’

Mihai

„Un festival își poate asuma o temă ecologică, însă cât kerosen au folosit în Samsara ca să filmeze atâtea peisaje frumoase? Practicile de conștientizare ajung și acestea să fie costisitoare.Tot vedem, dar tot ne batem joc de Pământ.

La extrem, dacă este să ne uităm la filmul lui Herzog, Fitzcarraldo (1982) - uite omul alb care încearcă să ducă Opera în Amazon, ca să-și spună mesajul, au defrișat un deal - pe principiu nu încerca să te impui în mediul natural, că ajungi să distrugi.

Documentarele într-adevăr au buget redus, dar limitele ne fac creativi! Soluția naturală cred că ar trebui adaptată puțin, din faza de scenariu, să fie mai puțin consum, nu neapărat să fie despre ecologie, dar să nu fie un hei-rupism, mai ales dacă suntem într-o criză climatică.’’

Pentru a afla care sunt pașii concreți pe care Festivalul One World Romania îi face în demersul de sustenabilitate avem părerilor membrilor echipei OWR.

Andrei Mocanu, director executiv OWR#15

„Cel mai important demers în ediția aceasta este că renunțăm la produse de origine animală în meniurile propuse, deoarece producția lor are un impact semnificativ asupra mediului, ridică amprenta de carbon. De asemenea ne dorim să celebrăm viața tuturor vietăților, iar în acest context ne propunem să nu susținem industria cărnii și a lactatelor.”

Plecând de la furnizarea catering-ului în cadrul festivalului, folosim recipiente reciclabile pentru evenimente, de la pahare de carton, la tacâmuri de unică folosință biodegradabile.

Apoi, numărul materialelor promoționale, cu precădere cele de publicitate outdoor, s-a redus cu 50% în ultimii ani. Surplusul de materiale promoționale, cu precădere hârtia a fost și este reciclată.

Traseul filmelor care ajung la festivaluri, în general, sunt trimise cu transporturi aeriene, în carcase de siguranță pentru obiecte fragile. Anul trecut au fost primite doar 4 filme din 70 în acest format, iar în 2022 toate filmele au venit sub formă digitală.  

Ediția din 2022 este prima unde avem și mașini 100% electrice, cu sprijinul Spark, „În orașe foarte aglomerate, precum Bucureștiul, mașinile electrice contribuie la o calitate mult mai bună a aerului, reducând din poluare", ne mai spune Andrei.

Până la urmă diferența se face la dorința noastră de a produce mai puțin și să se focuseze pe calitate și nu cantitate: mai puține deșeuri, zboruri cu avioane, încurajarea cateringului cu produse locale, reducerea amprentei de carbon „..dar poți să faci un festival doar cu invitați din regiune? E un preț pe care trebuie să-l plătești. Facem un eveniment internațional, dar să îl facem cât mai sustenabil.’’, completează  Andrei Mocanu.

Tudorița Șoldănescu, director executiv Asociația One World Romania și Coordonator Parteneriate și Finanțări OWR#15

„Reciclarea a început încă din 2019, când am făcut sacoșe pentru goodie bags din mesh-uri și toate tipăriturile care nu erau pe hârtie.’’

Până la urmă, un festival de filme documentare e mai puțin consumator de bunuri reciclate, decât un festival comercial, unde se produce în cantități mult mai mari. Potrivit Tudoriței, „oricâte proiecții avem, prin temele pe care le avem și oamenii pe care îi aducem suntem în sine sustenabili. Partenerii constanți ai festivalului sunt apropiați de valorile noastre, fie că e vorba despre ecologie, reciclare, diversitate.’’ 

În tot acest ecosistem de organizare al unui festival, echipele care lucrează la festival se formează pentru perioade mai mari de timp, astfel încât să se perpetueze o cultură, dar și să se reducă din consumul de resurse și timp. 

Alexandru Solomon, președinte Asociația One World Romania

„De 10 ani reciclăm hârtie, am dus și la Copacul de hârtie. Pe de altă parte Festivalul este un moment în sine în care se consumă, important este să nu fie risipă de resurse, care altfel ar putea fi evitate. Festivalul este un eveniment, în care nu poți să te privezi de bucuria întâlnirii, iar oamenii circulă. Nu sunt bugete mari pentru transport, nici nu se iau bilete de avion exagerat de multe.’’

Producția de film poate reprezenta o posibilă amenințare ecologică, deoarece se adună echipe, se consumă, există nevoia găsirii unui echilibru fin.. Până la urmă și producția de bunuri culturale are o amprentă de carbon - „ o expunere de film, cu cât este mai mare, produce tot felul de noxe. Iar dacă faci ca la carte un festival de film sustenabil, atunci devine un lux, se mărește bugetul pentru că nu există infrastructură, spre exemplu cea de reciclare. E nevoie să se redimensioneze festivalul sau să se reducă numărul de filme în funcție de capacitatea publicului de a consuma filmele respective, o dimensionare a conținutului în funcție de public. Documentarul în general este slow, nu ieși din sală și ai digerat tot, e slow food for thought.’’ ne mai spune Alexandru.

Să nu uităm și locul unde se desfășoară festivalul. Bucureștiul presupune resurse și mijloace mult mai mari decât într-un oraș mai mic, unde publicul se duce într-un soi de vacanță și nu este nevoit să fugă la festival de la școală sau servici.