Ursul e unul dintre reportajele realizate la Sahia în anii 60-70 pe teme care pornesc de la faptul divers și ajung până la investigația instituțională complexă (Fabrica de împachetat fum, Iancu Moscu, 1966). Alexandru Boiangiu e unul dintre numele de prim rang asociate cu genul documentarului de reportaj produs la Sahia. Ca și în Casa noastră ca o floare, regizorul lucrează aici în colaborare cu ziaristul Mihai Stoian de la „Scânteia”, pe un subiect de mai mică amplitudine, dezvoltat chiar pornind de la un fapt divers publicat în cotidianul sus-menționat: anume, un incident petrecut la Vama Buzăului, în care un cioban e ucis de un urs. Filmele din această categorie conectează producția documentară a studioului cu cea explicit jurnalistică a Jurnalului săptămânal al studioului. În reportajele inspirate de fapte diverse, imperativul ideologic e absent sau insesizabil, iar demersul documentar al filmului se organizează mai pregnant în jurul unor practici care țin de relația documentaristului cu realitatea din teren: observație, relație, performare, reacție la eveniment, gestionare a imprevizibilului.