La aceeași vreme cu Carole Roussopoulos și Delphine Seyrig, în Franța, precum și cu alte artiste din cadrul Mișcărilor de Eliberare a Femeii din toată lumea, în 1972 artista austriacă Valie Export scria un manifest feminist denumit "Arta femeilor", în care punea accentul pe implicațiile sociale și culturale ale elitei dominatoare masculine albe din Occident, ale fanteziei masculine și ale controlului exercitat de bărbați asupra artelor - timp de secole feminitatea a fost prezentată de artiști care nu aveau nici o cunoaștere reală despre ce înseamnă să fii femeie -, și și-a dezvoltat ideile în propria artă. Cu filmul său, "Femei umane" (1979), ea afirmă că Femeilor (Frauen) trebuie să li se acorde dreptul de a fi ființe umane (Menschen) și nu doar soții care cresc copiii bărbaților lor: "Trebuie să construim o societate umană în care maternitatea nu limitează femeia în creativitatea și determinarea sa" (V.E.). Acest film ni-l arată pe Franz, un jurnalist aflat în relație cu patru femei simultan: soția sa Anna, amanta sa, o legătură amoroasă pe care o are cu o mamă singură și încă una cu o fostă iubită din facultate. Un conflict central pentru fiecare dintre aceste femei este faptul că sunt mame sau mame în devenire și perspectiva de a nu avea copii nu e una dezirabilă pentru nici una dintre ele. După ce văd dincolo de jocurile de playboy al lui Franz, cele patru femei vor încerca să se elibereze într-un fel sau altul. Valie Export explorează aici mai multe tipologii de femei prin propriul ei limbaj specific, fără să îi fie teamă să experimenteze cu și să fractureze modul uzual de a nara o poveste: narațiunea e întreruptă prin flashback-uri în alb-negru, prin reconstituiri ale aceleiași secvențe cu ambele personaje care își schimbă rolurile între ele, prin split-screen-uri, puneri în scenă grotești ale unor vise etc. Este un film deopotrivă narativ și anti-narativ, o performanță liberă care ne permite să transcendem aceste povești de dragoste în așa fel încât să putem reflecta asupra lor, împreună cu Valie Export. (de Vanina Vignal)