Ada a scris despre experiența trăită la vârsta de 19 ani, când a fost violată de trei ori de către un bărbat cunoscut de ea, fără a îi opune rezistență. Cunoscând-o, Alexe Poukine a realizat că multe dintre cunoștințele ei trecuseră prin experiențe similare - violul nu este, neapărat, ce ne imaginăm de obicei.

Dar cum putea vorbi despre aceste experiențe fără a îi expune pe Ada și pe ceilalți? Cum putea despica fiecare strat descoperit în urma dialogurilor cu aceștia?

Alexe le-a sugerat, astfel, prietenilor săi să interpreteze textul scris de Ada, dându-le libertatea de a adăuga orice alt element le-ar fi trecut prin minte legat de propriile experiențe. Această propunere le-a deschis calea către propriile reflecții, către propriul discurs, într-un cadru sigur. Și au reușit să fie incredibil de sinceri, cu atât mai mult cu cât unii dintre ei au recunoscut că se poate să fi fost ei înșiși în pielea violatorului. Alături de ei, de ea, înțelegem cât de complexe sunt problemele cu care se confruntă cei ce trec prin experiența violului și cât de ușor se poate depăși o limită. Alexe Poukine își dorește să reflectăm nu doar asupra momentului violului, ci și asupra societății în care trăim și asupra negării - uneori fiind vorba chiar de propria noastră negare. (de Vanina Vignal)

 

* Adoptat de: FRONTLINE CLUB BUCHAREST