Noapte, ceață, frig - acesta e decorul în care se desfășoară o destul de însemnată parte a existenței femeilor care își vizitează soții, frații, tații, iubiții în penitenciarul din micul oraș argentinian Sierra Chica. Revenirea constantă, uneori zilnică, le-a făcut pe unele dintre ele să își împartă nu doar poveștile, ci și locuințele, banii și, mai ales, salamul, țigările și biscuiții aduse în dar celor aflați de partea cealaltă a gardurilor. Gardurile - rupte, părăginite - sunt, de altfel, un alt laitmotiv al vieții lor, deoarece ritualul cere să le fie deschise zilnic de gardieni, pentru a li se permite revederea celor dragi. Un alt element constant e barul din apropiere, unde trec toate pentru a-și încărca telefonul, a bea o cafea și a cumpăra ultimele mici atenții pentru bărbați. Prin intermediul filmului, intrăm în atmosfera și în ritmul vizitelor acestor femei, pe care ajungem să le și cunoaștem, pe fugă, superficial, dar suficient încât să intuim câtă dragoste, câtă suferință și cât devotament se ascunde în spatele gesturilor lor cotidiene, aparent simple, de a se deplasa, uneori zeci de kilometri, pentru a bucura zilele anodine ale celor iubiți și întemnițați. (de Andrei Rus)