În 2013, cinci cineaști aspiranți de origine germană hotărăsc că e de datoria lor să documenteze Maidanul ucrainean. Cum se poate să nu te afecteze profund niște evenimente care se petrec la doar 2000 km distanță de inima Europei? Într-o rulotă închiriată, înarmați cu cel mai nou echipament de filmat și de înregistrat sunet de pe piață, cei cinci studenți la film trec granițele Ucrainei la scurt timp după ce protestele din Maidan au fost brutal dispersate de către autorități. Neștiind ce altceva să filmeze și încă filmând, ca atare, tot ce văd în jur, încearcă apoi să ajungă la Cernobâl: pentru ei, doar acel loc legendar al groazei poate compensa cu ratarea primului lor subiect. Însă accesul în zona interzisă se dovedește o misiune și mai iluzorie, presărată cu aventuri neplăcute și cu o serie de întâlniri neașteptat de plăcute. Există deja o lungă tradiție a documentarului found footage. Suspansul specific acestui gen derivă din faptul că materialul filmat și redescoperit apoi conține indicii despre cum autorii săi și-au găsit sfârșitul. „Evropa” încearcă să pună bazele unui gen ușor diferit: documentarul abandoned footage (material abandonat); aici, dimpotrivă, ni se dă ocazia să înțelegem cum au reușit cineaștii să-și supraviețuiască propriului material.