„35 de ani cu Nao și cu familia sa” este un film care depășește mult tematica dizabilităţii. Începem călătoria întâlnind o familie cu doi copii, în momentul în care Ise Shinichi, unchiul lor, decide să o filmeze pe Nao - 8 ani, epileptică şi cu retard mental -, până în ultima ei zi, ca un cadou pentru sora lui, mama lui Nao. Medicii spuseseră că Nao nu va supravieţui mult timp, dar ea este mai puternică decât credeau şi Ise o va filma până la 43 de ani. Când a început acest drum, nu ştia că prin ea, cu ea, şi prin decizia lui de a o filma şi de a-i filma familia, va aduna un material inestimabil pentru a povesti, cândva, ceva despre viaţă (şi a noastră), despre relaţiile umane (şi ale noastre), despre sensul vieţii. A venit acest moment şi Ise Shinichi reuşeşte să ne conducă, fără să ne dăm seama, foarte departe şi foarte adânc, alături de ea, de ei - de tot. (Vanina Vignal)