„Tatăl meu este fratele mamei” începe cu o secvență între frați, o întâlnire între două personaje ce par a fi niște ființe la fel de naive și copilăroase, aruncate brusc în lumea adulților. Ulterior apare în peisaj Katia, fiica Aniei și nepoata lui Tolik, iar ițele acestei micro-familii ni se dezvăluie încet-încet, pe măsură ce descoperim că unchiul e un foarte grijuliu surogat al tatălui, puțin stângaci și împărțit între demersul patern și ipostaza de artist underground. În mare, Katia își petrece copilăria cu el, vizitând-o ocazional pe mamă, al cărei dezechilibru psihic o ține în izolare, mai întâi în solitudinea unui apartament întreținut de Tolik, apoi într-un spațiu instituționalizat și destul de mohorât. Documentarul e o privire tandră asupra celor trei, un puzzle eliptic despre viața în exilul propriei minți. (Andreea Chiper)