Când un suporter al grupului de victime care urma să se prezinte la proces în Osaka l-a abordat pe regizorul Kazuo Hara propunându-i să facă un documentar despre boala Minamata, nimeni nu a anticipat amploarea proiectului. Ceea ce a început ca un film cu buget mic a devenit un documentar în trei părți filmat timp de 15 ani și montat încă 5, cu un buget de 10 ori mai mare decât anticipat.  Minamata este o afecțiune neurologică provocată de otrăvirea cu mercur deversat de un combinat chimic în apele golfului Minamata. La început, animalele se comportă ciudat, apoi copiii încep să aibă dificultăți la mers și vorbit, astfel că în anii ’50 existau deja 600 de cazuri de îmbolnăvire. A început o luptă pentru recunoașterea bolii și a dizabilității pe care o produce, acordarea de despăgubiri, precum și pentru pedepsirea vinovaților, o luptă care durează deja de 60 de ani. Victimele nu sunt singure, așa că filmul devine epopeea rezistenței supraviețuitorilor și a familiilor lor, dar și a avocaților și cercetătorilor care vor dreptate, transformând-o într-o poveste universală. E despre puterea grupului în căutarea justiției și poate fi despre oricare dintre noi. Iar încăpățânarea și dedicarea pe care grupul o arată cauzei nu putea fi decât dublată de dedicarea regizorului, timp de 15 ani. (Sorana Stănescu)