STUDIOUL ALEXANDRU SAHIA – OLDIES BUT GOLDIES

Program de documentar de scurt-metraj. Selectie realizata de Adina Bradeanu.

Sa nu uitam ca Sahia a fost un instrument de propaganda... (Copel Moscu)
Sahia a fost o institutie care a produs filme produse de stat pozitionate impotriva statului. (Marion Ciobanu)
Sahia n-a avut niciodata o conotatie subversiva. Era un fel de univers paralel cu societatea socialista a momentului. (Ovidiu Bose Pastina)
Sahia a salvat pe multi documentaristi in timpul epocii de aur socialiste. (Calin Caliman)
Sahia a fost una dintre acele institutii mici, izolate si profund subversive pe care sistemul le permitea ca supape de siguranta. (Horea Murgu)
Sahia a fost o sinecura. (Marina Constantinescu)
Sahia a fost o institutie-mamut caracterizata de o productie-mamut intretinuta artificial de catre statul socialist. (Bujor Rapeanu)
Sahia a fost intodeauna ca o familie... (Ioana Popescu)
In tara asta, cand spui 'Sahia' spui 'film documentar'. (Ion Carmazan)
[...] aura studioului Sahia din anii lui de glorie, vazut astazi, din perspectiva timpului, ca un fel de Camelot al cinematografului nostru. (Magda Mihailescu)
Pentru mine, Sahia ramane exemplul perfect de compromis politic. (Florin Iepan)

La inceputul anilor '50, Studioul Alexandru Sahia a fost infiintat pe post de 'fabrica de realitate' a Romaniei socialiste, desemnat sa livreze tarii lumi non-fictionale bazate pe imersia obligatorie in realitatea 'fierbinte' a momentului. Pe parcursul urmatoarelor patru decenii, productia studioului a inclus o varietate de sub-genuri documentare precum Jurnalul de actualitati, filmul de propaganda explicita, documentarul de autor (frecvent perceput ca 'subversiv') sau genurile efemere de tipul documentarului de protectia muncii. Cum s-a desfasurat, la nivelul esteticii documentarului, pingpong-ul regizor-stat socialist, si care au fost consecintele de durata la nivelul traditiei noastre documentare?

Scrisoarea lui Ion Marin catre Scanteia, Victor Iliu, 1948, 18'
Reportaj de la Steagul Rosu, Alexandru Sirbu, 1956, 18’
Pretutindeni muncesc oameni, Jean Petrovici, 1963, 14’
Aceşti oameni, Felicia Cernaianu, 1971, 10’
Scrisoare din Orasul Nou, Titus Mesaros, 1978, 9’
Aflati despre mine…, Adrian Sarbu, 1982, 12’
Ioane, cum e la constructii?, Sabina Pop, 1983, 12'
O victima si mai multi vinovati, Ovidiu Bose Pastina, 1983, 10’