One World Romania

CIVIL SOCIETY PITCH 2018 înseamnă 3 zile cu un program intens la Festivalul OWR 11, 6 luni de dezvoltare, mentorat și colaborare, apoi un premiu de 4.000 de euro – oferit celei mai bune echipe și celui mai convingător proiect!

Civil Society Pitch este un program unic de dezvoltare dedicate industriei de film documentar din România și din țările vecine: Ungaria, Bulgaria și Republica Moldova. Trăim în aceeași regiune, ne confruntăm cu aceleași dileme, scriem și vorbim despre aceleași provocări, dar uneori uităm să comunicăm direct. Civil Society Pitch așază față în față cineaști (regizori sau producători de film documentar) și activiști / organizații care luptă pentru apărarea drepturilor omului. Unii o numesc facilitare, alții îi spun pețit.

Indiferent de numele dat, ne interesează un singur lucru: încurajăm apariția de noi filme documentare de calitate în regiune. Civil Society Pitch oferă cadrul perfect pentru lucru: tutori străini cu vastă experiență în domeniu, un program dens pe parcursul a trei zile, mentorat pentru dezvoltarea ideilor de film preț de șase luni și un premiu de 4.000 de euro celui mai bun proiect documentar.

Civil Society Pitch 3 se desfășoară în perioada 16-18 martie 2018 la ARCUB. Tutorii invitați să armonizeze energiile documentariștilor și ale ONGiștilor sunt anul acesta Rada Šešic (regizor documentarist și programator pentru cele mai mari festivaluri de film documentar din Olanda – IDFA Amsterdam și IFFR Rotterdam – și coordonatorul

competiției de film documentar al festivalului din Sarajevo) și Maciej Nowicki (vicepreședinte în Consiliul Director al Fundației Helsinki pentru Drepturile Omului din Polonia și director al Festivalului Internațional de Film WATCH DOCS din Varșovia).

CIVIL SOCIETY PITCH powered by ONE WORLD ROMANIA va încheia cea de-a 3-a ediție, începută în martie 2018, cu un pitch public dedicat echipelor care au parcurs toate etapele proiectului început anul trecut, au documentat o temă corelată drepturilor omului și au realizat un trailer reprezentativ pentru documentarul în lucru.

Vor participa 5 echipe formate din regizori și ONG-uri care își vor prezenta proiectele de documentare în fața juriului format din cineaștii Mona Nicoară și Alexandru Solomon. Juriul va decide proiectul câștigător și One World Romania va oferi premiul de dezvoltare de 4.000 de euro. Evenimentul va avea loc marți, 19 martie, de la ora 14:30, la POINT și este deschis cineaștilor români și internaționali care vizitează festivalul, precum și publicului larg.

Activiștii și ONG-urile sunt mereu în căutare de metode noi și creative pentru a crește nivelul de conștientizare a problemelor sociale în rândul publicului larg și a decidenților din administrație, iar cineaștii ajung cu greu la subiectele cu impact social. One World Romania a venit în întâmpinarea acestor nevoi și a adus împreună, pentru prima oară în România, profesioniști din ambele domenii, cu scopul de a facilita dezvoltarea de proiecte creative de film documentar despre realități locale.

La prima etapă a ediției din martie 2018 au participat reprezentanți din partea a 13 ONG-uri și 19 regizori și artiști vizuali din 4 țări partenere: România, Bulgaria, Ungaria și Republica Moldova.

Trăim în aceeași regiune, ne confruntăm cu aceleași dileme, scriem și vorbim despre aceleași provocări dar uneori uităm să comunicăm direct. Civil Society Pitch așează față în față cineaști (regizori sau producători de film documentar) și activiști / organizații care luptă pentru apărarea drepturilor omului. Unii o numesc facilitare, alții îi spun pețit. Indiferent de numele dat, ne interesează un singur lucru: încurajăm apariția de noi filme documentare în regiune. Civil Society Pitch oferă cadrul perfect pentru lucru: tutori străini cu vastă experiență în domeniu, mentorat pentru dezvoltare și un premiu consistent celui mai bun proiect.

Dragoș Lumpan

Cineast

Ioana Trifu

Cineast

Ioana Țurcan

Cineast

Ion Gnatiuc

Cineast

Laurențiu Garofeanu

Cineast

Mirona Radu

Cineast

Ruxandra Gubernat

Cineast

Dragoș Lumpan

Ioana Trifu

Născută și crescută la Cluj Napoca, România, Ioana Trifu a devenit prima dată interesată de artele vizuale în adolescența timpurie. De-a lungul anilor, fotografia și filmările au trecut de la hobby-uri la pasiune și, ulterior, la activități academice. Deține o diplomă de licență în Fotografie și Cinematografie și o diplomă de master în filme documentare de la Universitatea Babeș-Bolyai. Este pasionată atât de demersul tradițional, cât și de cele mai noi formate interactive și transmedia, și crede în colaborarea interdisciplinară. Refractara, documentarul ei de absolvire despre un grup de muncitori într-o fabrică de cărămidă semi-abandonată a fost selectată la DocuArt Film Festival 2017 și la Shorts 2018. Filmul scurt VR pe care la co-regizat, A.I. Tovarăș a făcut parte din selecția oficială în programul VR de la Astra Film Festival 2017. În prezent lucrează ca editor foto și video și se află în faza de cercetare a următorului său documentar.

Ioana Țurcan

Ioana Țurcan, regizor și artist vizual, a urmat un master în Producție de Film și Artă Vizuală, Universitatea din Syracuse, New York ca beneficiară a bursei Fulbright și ulterior a fost studentă la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, Facultatea de Teatru și TV la masterul de Film Documentar, respectiv studii de licență în Imagine de Film și TV. În prezent locuiește în București și lucrează cu casa de producție Adenium Film. Koraci, documentar, regia Anastazja Wiktoria Dąbrowska, Polonia/Serbia, 2017 – director de imagine; stări: permutări, documentar experimental, România/SUA, 2017 – autor; All You Lonely People, All You Lovely Beings, ficțiune, regia Arjuna Jayawardena, SUA, 2017 – director de imagine; An American Family, ficțiune, regia Kieu-Anh Truong, Viet Nam/SUA 2017 – producător; Collins 70s, documentar experimental, România/SUA, 2016 – autor; Falling Grace, ficțiune, regia Munjal Yagnik, India/SUA, 2015 – director de imagine; Cealaltă viață a lui Caron, documentar, România/SUA, 2015 – regie, imagine.

Ion Gnatiuc

Născut în Republica Moldova, Ion Gnatiuc a locuit și studiat pentru aproape 9 în România, unde a urmat cursurile masteratului de film documentar „Documentary Filmmaking” în cadrul Universității Babeș-Bolyai. A lucrat în calitate de jurnalist freelancer și operator de imagine în diferite proiecte de film documentar, în paralele participând la mai multe workshopuri de profil. În 2017 a revenit în Moldova, unde a fondat Niște Filme, o casă de producție dedicată filmului documentar. A regizat și produs două scurtmetraje în 2018, unul dintre ele participând la 9 festivaluri importante de film.

Laurențiu Garofeanu

Laurentiu Garofeanu este producător video, egizor și fotograf renumit. Laurentiu conduce în prezent producția de film și video pentru Mekanism Media din București. De-a lungul carierei sale, Laurențiu a trecut prin toate nivelurile de producție creativă de la filme documentare până la scurtmetraje și fotografiw editorială. Laurențiu a filmat și fotografiat știri de interes uman pentru corporații internaționale de știri și a realizat documentare pentru rețelele de televiziune importante. Activitatea sa cuprinde peste 50 de țări și include colaborări cu radiodifuzori precum TLC, Discovery, National Geographic și CBS în SUA și ITV, CH 5 și RTL în Europa. A lucrat cu agenții de presă renumite și case de producție, cum ar fi Barcroft Media, Zigzag și TwoFour. Fotografiile sale au fost publicate în The Guardian, Huffington Post, Times Magazine și The Independent UK. Cele mai recente realizări ale lui Laurentiu includ noua serie Animal Planet Preposterous Pets, care a avut premiera în 2014 și serialul documentar Body Bizarre seria 1, 2 și 3 pentru Discovery International, difuzat pe toate continentele în 2014 și 2015.

Mirona Radu

Mirona Radu s-a născut la București în 1986. Are o diplomă de master în producția de film (2014-2016), o diplomă de licență în Regie (2005-2009) și o diplomă de licență în arta fotografiei (2008-2010). A participat la programe de film, cum ar fi Go Short Nijmegen 2017, CineImpact Campus Documentar 2016, China 2015, Academia IDFA 2012, Workshop Maia 2012 și Aristoteles Workshop 2011. Este interesat de dezvoltarea de sine și cea profesională, de cunoașterea culturală și interacțiunea interculturală, în artă și cinema. Expoziția personală de fotografie „24 de ani în 24 de expresii ale singurătății” a fost expusă în Odessa (Ucraina), Chișinău (Moldova), Moscova și Kolomna (Rusia), Torino (Italia), Istanbul (Turcia), Cluj și București (2012-2014).

Ruxandra Gubernat

Jurnalist, cercetător și regizor independent documentarist, Ruxandra Gubernat s-a născut în România în 1982. După ce a lucrat timp de șapte ani ca jurnalist la București, Ruxandra s-a mutat la Lyon, unde a făcut un master în Sociologie Media. În același timp, a studiat sociologia și filozofia filmului, la Institutul de Studii Politice din Lyon. Recent, ea a obținut titlul de doctor în științe politice la Universitatea din Paris Nanterre. După ce a locuit în Franța timp de șase ani, s-a întors la București, unde lucrează acum pe documentare care examinează realitățile sociale ale României. Primul documentar – Portavoce – povestește despre dezvoltarea unei scene culturale favorabile implicării politice în România. Cel de-al doilea documentar al lui Ruxandra, Nația Ciorbei – în prezent în faza de pre-producție – este dovada abordării ei antropologice asupra cinematografiei.

ActiveWatch

ActiveWatch este o organizație pentru drepturile omului care pledează pentru libertatea de exprimare în interesul public. În peste 24 de ani de activitate, ActiveWatch a fost una dintre cele mai cunoscute și mai respectate organizații românești care luptă pentru libertatea de exprimare. De-a lungul anilor am servit drept platformă de dezbateri pe teme sensibile și am documentat abuzuri cu privire la drepturile omului. Tema propusă se referă la modul în care, în 2004, Parlamentul României a adoptat legea 571 privind ”protecția martorilor” din instituțiile publice. Noua lege a fost concepută să funcționeze ca un scut de protecție pentru acei cetățeni care îndrăznesc să divulge public informațiile despre fapte pe care le-au considerat ilegale identificate în mediul lor profesional. A fost dezamăgitor să constatăm că noua lege nu inspirase suficientă încredere în primii zece ani de la promulgare, foarte puțini dorind să se prevaleze de acest drept.. Cu toate acestea, ultimii ani au văzut un număr tot mai mare de cetățeni care au denunțat ceea ce bănuiau că erau inacceptabili din punct de vedere moral și legal în instituțiile publice în care lucrau. Aceste cazuri au fost incluse în mecanismele de monitorizare a stării de libertate a exprimării în România, cel mai cunoscut și mai cuprinzător fiind Raportul FreeEx, publicat anual de ActiveWatch.

CENTRUL DE RESURSE JURIDICE

Centrul de Resurse Juridice (CRJ) este o organizație tip ”câine de pază”. Am fost activi timp de 20 de ani și, în ultimii 15 ani, am fost ONG-ul care a inițiat un mecanism independent de monitorizare pentru a preveni tratamentul inuman aplicat persoanelor instituționalizate. Modelul nostru se bazează pe vizitele neanunțate și pe independența membrilor. Considerăm că există trei elemente esențiale pentru asigurarea protecției depline a copiilor și adulților cu dizabilități mentale instituționalizați: capacitatea juridică, mecanismul de reclamație și un mecanism eficient de monitorizare preventivă a tratamentului inuman. Există aproape 24.000 de copii și adulți cu dizabilități intelectuale și probleme de sănătate mintală care încă locuiesc în interiorul orfelinatelor, case de tip familial de mici dimensiuni, spitale de psihiatrie sau centre de reabilitare. Cel puțin 1.000 dintre aceștia mor în fiecare an. Cauza principală nu este niciodată cunoscută deoarece autoritățile nu sunt transparente în acest sens. Am colectat date și am organizat o ”hartă a morții” online și, în conformitate cu aceasta, ”una dintre cauze este încă pneumonia, atât la tineri cât și la vârstnici”. De-a lungul anilor de monitorizare, am ajuns la concluzia că, tragic, principala cale prin care o persoană cu dizabilități părăsește instituția și, prin urmare, devine liberă, este prin moarte. Există studii științifice care arată că lipsa de interacțiune și comunicarea cu comunitatea și contribuie la moartea unei persoane, mai ales atunci când persoana a trăit pentru întreaga viață între patru pereți, la dispoziția autorității statului.

Centrul pentru Jurnalism Independent

Centrul Pentru Jurnalism Independent acționează pentru a proteja standardele mass-media și a promova un mediu media cinstit și responsabil. Acționăm pentru a proteja libertatea de exprimare ca pe un drept fundamental al omului și o condiție prealabilă a democrației. Ne vom concentra asupra vulnerabilității societății civile independente și asupra mecanismelor care împiedică rolul său de pază și contribuția sa la apărarea principiilor democratice incluzive, prin limitarea accesului la finanțare în România, vom arăta și vom prezenta în perspectivă impactul modificării Codului Fiscal care limitează capacitatea ONG-urilor de a obține finanțare, precum și rezoluția PSD împotriva statului ilegal și paralel, ocupând discursul public prin intermediul mass-mediei părtinitoare.

Clubul Femeilor ”Inspirație”

Clubul Femeilor ”Inspirație” este o organizație non-profit din Republica Moldova, a cărei misiune este identificarea și rezolvarea problemelor cu care se confruntă femeile din mediul rural. Reușesc asta prin colaborarea cu administrația locală și prin promovarea problemelor cu care se confruntă femeile. Prin activitatea Clubului Femeilor ”Inspirație” a fost semnat un acord de colaborare cu autoritățile locale care au sprijinit promovarea problemelor femeilor la scară mai largă și au promovat ideea de colaborare cu guvernul. Vrem să propunem pentru un film documentar problema violenței domestice și a fenomenului de degradare morală a femeilor în societate. Aici vorbim de creșterea consumului de alcool, de consumul de droguri în rândul femeilor, de iresponsabilitatea lor de a educa copiii, de creșterea numărului de cazuri de privare a dreptului de a fi mame și de dramele copiilor care suferă de astfel de cazuri.

Keystone Moldova

Keystone Moldova are ca scop incluziunea socială a persoanelor care trăiesc în situații sociale dificile, inclusiv persoanele cu dizabilități. Keystone Moldova încearcă îmbunătățirea cadrului legislativ și de reglementare al sistemului de protecție socială pentru persoanele cu dizabilități. Keystone Moldova se implică activ în elaborarea și promovarea unei serii de acte legislative și normative. În 2017, Keystone Moldova, în parteneriat cu alte organizații, a dezvoltat un serviciu de linii de asistență pentru persoanele cu dizabilități, pentru persoanele care locuiesc în instituții sau beneficiază de serviciile comunitare și raportează încălcări ale drepturilor lor. Pentru activitatea sa, organizația a primit o serie de premii importante. Pentru un documentar, ei propun subiectul dreptului de a trăi în comunitate. Prin povestea lor, am dori să susținem dreptul persoanelor cu dizabilități de a trăi în comunitate. În Moldova există încă o mulțime de oameni care nu acceptă ideea de a avea ca vecin o persoană cu dizabilități. Deci, acest film ar fi o declarație prin care toate persoanele au dreptul să trăiască într-o comunitate și să devină membri valoroși ai comunității.

Rada Šešić

regizor și membru al comitetului de selecție al Fundației Olandeze de Film Jan Vrijman

Maciej Nowicki

directorul Festivalului WatchDocs, Polonia

Rada Šešić

Maciej Nowicki

LOST AND FOUND

Laurențiu Garofeanu + Centrul de Resurse Juridice

LOST AND FOUND

Laurențiu Garofeanu + Centrul de Resurse Juridice

Lost and Found spune povestea lui Jessi Froud - o poveste despre două spații antitetice pe care o tânără de origine română, adoptată și crescută în Canada, încearcă să le reconcilieze, pornind la vârsta de 27 de ani într-o călătorie pentru a-și descoperi rădăcinile. În 1991, în România, Afize Mustafa, o fată de numai 15 ani, a născut o fetiță. Săracă și căsătorită cu un bărbat bețiv și violent, din dorința de a oferi pruncului său o viață mai bună decât a ei, semnează actele pentru adopție. Documentarul prezintă urmele și apăsarea acestei despărțiri. Proiectul analizează problematica adopțiilor internaționale din mai multe puncte de vedere, arătând trăirile copiilor care au scăpat dintr-un sistem de protecție ce le-a cauzat traume imense și care acum încearcă să-și înțeleagă originea și identitatea.O altă latură abordată în documentar este cea a părințiilor români care erau obișnuiți cu asuprirea din timpul regimului comunist și nu au reacționat în fața sistemul corupt de la începutul aniilor 90 - sistem care a facilitat „vânzarea” copiilor orfelinatului cu prețul cel mai mare. Povestea reflectă și visul occidentalilor care au văzut în România o cale de a cuprinde acei copii în brațele lor drept părinți adoptivi.