Fluxul neîntrerupt al știrilor despre războaie, genocide și adâncirea precarității sociale și economice riscă să ne amorțească și să cultive un sentiment generalizat de neputință. Mulți simțim că ne aflăm într-un punct de cotitură: sistemele politice, coeziunea socială și valorile democratice sunt sub presiune, iar așa-zisa „ordine bazată pe reguli” este treptat înlocuită de „legea puterii”. În același timp, ascensiunea autoritarismului și normalizarea discursurilor de extremă dreaptă, ostile față de „celălalt”, erodează o societate deja fisurată, iar limitele a ceea ce este acceptabil în discursul public se îngustează. Individualismul și polarizarea slăbesc tot mai mult legăturile civice care stau la baza rezistenței colective.

Ni se cere să acceptăm austeritatea – în gândire, în economie, în acțiune – ca virtute. Și totuși, o societate care își amputează educația, cultura, protecția socială și sănătatea publică nu poate supraviețui nici sustenabil, nici etic, de vreme ce astfel de măsuri îi afectează, inevitabil, în primul rând pe cei mai vulnerabili. Iar drepturile și nevoile umane nu pot fi negociate în logica mercantilistă a profitului. Când austeritatea și militarizarea sunt impuse ca unice soluții în situații de criză, un minim gest de luciditate civică este să chestionăm raționalitatea acestei direcții.

În acest spirit, secțiunea noastră principală, LA LIMITĂ, cuprinde filme din întreaga lume – povești despre oameni obișnuiți care aleg să înfrunte condițiiIe impuse de războaie, strămutare, legături de familie toxice, muncă precară, nedreptate sistemică și rasism (social).

PAIKAR și O VULPE SUB O LUNĂ ROZ sunt două filme complementare care explorează, din perspective diferite ale unor protagoniști afgani, noțiunea de apartenență și lupta pentru o viață mai bună și mai sigură. ÎMPREUNĂ și UNITE propun diferite forme de solidaritate – șoferi de Uber își confruntă superiorii cu realitatea condițiilor de lucru exploatatoare, în timp ce o tânără încearcă să-și salveze sora dintr-un mediu familial toxic. 

Dezumanizarea oamenilor în vreme de război este explorată în AMERICAN DOCTOR și LA 2000 DE METRI DE ANDRIIVKA. În Gaza, medici care își riscă viața își asumă și responsabilitatea de a fi vocea victimelor, acolo unde regulile internaționale sunt spulberate odată cu trupurile celor nevinovați. În Ucraina, absolutismul frontului – „pe viață și pe moarte” – este contrastat cu momente în care confesiunile intime ale soldaților reafirmă valorile umane.

Testând granițele umanismului, SYNTHETIC SINCERITY privește cu afecțiune și scepticism asupra intruziunii morale și etice a industriei IA în viețile noastre – și asupra limitelor încercării acesteia de a clasifica și reproduce umanitatea.